Poluarea aerului ucide 1.200 de copii şi adolescenţi în Europa, relevă Agenţia Europeană a Mediului într-un raport. 97% din populaţia urbană a fost expusă în 2021 unui aer neconform recomandărilor OMS.

 

La fel ca în cazul adulţilor, această poluare este principalul risc de mediu la adresa sănătăţii minorilor şi scade speranţa de viaţă, relevă autorii studiului, realizat în aproximativ 30 de ţări, inclusiv în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

”Poluarea aerului cauzează peste 1.200 de morţi premature pe an în rândul persoanelor în vârstă de până la 18 ani în Europa şi creşte semnificativ riscul îmolnăvirii mai târziu, în cursul vieţii”, subliniază AEE în acest raport.

”În pofida progreselor înregistrate în anii trecuţi, nivelul mai multora dintre principalii poluatori ai aerului continuă să rămână peste nivelul recomandat de către Organiza Mondială a Sănătăţii (OMS), mai ales în Europa Centrală şi de Est, dar şi în Italia”, subliniază organizaţia, care se află în subordinea UE.

Câmpia Pô, în Italia, zone situate în apropierea marilor centrale pe cărbune şi oraşe mari din centrul şi estul Europei sunt criticate cu regularitate din cauza calităţii proaste a aerului.

 

Mai multe ţări din Europa – între care Regatul Unit şi Ucraina – nu sunt cuprinse în studiu, ceea ce sugerează că bilanţul este, în realitate, mult mai sângeros.

Potrivit altui raport, publicat de AEE în noiembrie, cel puţin 238.000 de persoane – de toate vârstele – au murit în mod prematur în Europa în 2020, din cauza poluării aerului, în statele care fac parte din Agenţie – UE, Turcia, Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein.

Proporţia copiilor şi adolescenţilor ucişi de poluarea aerului este ”relatov mică” raportat la întreaga populaţie, însă a muri atât de timpuriu ”reprezintă o pierdere a viitorului potenţial şi o povară semnificativă de boli cronice atât în copilărie, cât şi mai târziu în viaţă”, subliniază AEE.

Agenţia recomandă o concentrare asupra calităţii aerului în apropierea şcolilor şi grădiniţelor, dar şi a instalaţiilor sportive şi transporturilor în comun.

ŞAPTE MILIOANE DE MORŢI PE AN ÎN LUME

Efectele poluării aerului încep înainte de naştere, iar expunerea maternă la poluare atmosferică ”este legată de greutatea mică la naştere şi de naşterea prematură”, subliniază AEE.

Diupă naştere, poluarea ambientală creşte riscul mai multor probleme de sănătate, şi anume astmul – care afectează 9% dintre copiii şi adolescenţii din Europa – sau insuficienţa şi infecţiile respiratorii, subliniază Agenţia de mediu.

Aceste efecte sunt agravate de faptul că copiii sunt mai activi fizic decât adulţii şi că înălţimea lor mică îi apropie de poluarea cu gaze de eşapament.

În total 97% din populaţia urbană – de toate vârstele – a fost expusă în 2021 unui aer neconform recomandărilor OMS, potrivit ultimelor date, prezentate luni.

În raportul din noiembrie, AEE arăta că UE se află pe drumul cel bun în atingerea obiectivului său de reducere cu peste 50% a moriţilor premature în 2030, faţă de nivelul din 2005.

La începutul anilor ’90, particulele fine provocau aproape un milion de morţi premature în cele 27 de state membre UE.

În 2005, 431.000 de oameni continuau să moară prematur, potrivit datelor AEE.

Situaţia UE rămâne, însă, mai bună – per ansamblu – decât în lume.

Potrivit OMS, poluarea aerului se află la originea morţii premature a şapte milioane de oameni – un bilanţ apropiat celui cauzat de tabagism sau alimentaţia proastă.

Câteva sute de mii dintre aceste morţi sunt ale unor persoane în vârst de până la 15 ani, potrivit organizaţiei ONU.

Acest bilanţ greu a condus în 2021 la stabilirea – pentru prima oară din 2005 – a unor limite mai constrângătoare impuse principalelor categorii de polure a aerului.

Cea mai gravă poluare a aerului este cauză, în primul rând, de particulele fine, care pătrund adânc în plămâni.

Urmează dioxidul de azot (NO2) şi ozonul (03), potrivit agenţiilor sanitare.