Primarul Ilie Bolojan și arhitectul Eugen Pănescu, reprezentant al firmei Planwerk Arhitectură și Urbanism au susținut azi, 22 ianuarie, o conferință de presă, la care au prezentat măsurile avute în vedere de municipalitarea orădeană pentru dezvoltarea urbanistică sustenabilă a centrului istoric al orașului.
„Pentru Primăria Oradea este o prioritate dezvoltarea urbanistică sustenabilă și dezvoltarea unui centru istoric distictiv european. Pentru aceasta au fost adoptate o serie de măsuri precum conservarea patrimoniului din centrul istoric, reabilitarea fațadelor clădirilor din centrul istoric, extinderea spațiilor pietonale, punerea în valoare a Crișului Repede prin concesionarea unor locații, construcția de parcări ca o necesitate în condițiile în care spațiile de parcare de pe carosabil sunt dezafectate, extinderea circuitului turistic al zonei centrale prin deschiderea Casei Darvas- La Roche sau a Muzeului Masoneriei ca și puncte noi de atracție, impozitarea suplimentară a spațiilor comerciale care nu sunt deschise 11 luni pe an, precum și supraimpozitarea clădirilor care nu respectă încadrarea în frontul stradal construit și regimul de înălțime”, a spus primarul Ilie Bolojan în deschiderea conferinței de presă.
În continuare, arhitectul Eugen Pănescu, reprezentant al firmei Planwerk Arhitectură și Urbanism a prezentat studiul de evaluare arhitecturală și urbanistică a zonei ultracentrale a orașului Oradea, care a fost elaborat cu scopul de a identifica clădirile care nu respectă încadrarea în frontul stradal construit și regimul minim de înălțime.
Printre obiectivele care au stat la baza studiului de evaluare realizat de firma Planwerk se numără intenția de a impulsiona și a gestiona o dezvoltare urbană de calitate, analizarea etapelor istorice de dezvoltare ale orașului și efectele acestor etape de dezvoltare asupra cadrului construit, identificarea și replicarea în viitor a indicatorilor urbanistici și a modului de ocupare a terenului, stabilirea unui cadru legal de dezvoltare și a elementelor de predictibilitate.
Studiul prezintă în detaliu mai multe aspecte ale zonei ultracentrală a orașului, evidențiind un potențial de supraetajare pentru anumite clădiri: calitatea curților, fondul construit valoros, parcelarul valoros, trama stradală (memoria locului), complex social economic – mediu cultural.
Arhitectul Eugen Pănescu a explicat care sunt cele trei criterii pe care trebuie să le îndeplinească un imobil propus pentru supraînălțare: „Primul criteriu vizează pozițiile de colț, atunci când un imobil doar cu parter și fără valoare este situat pe colț de stradă, mai ales dacă diferența următoarelor imobile este mai mare cu un nivel, deci dacă colțul este foarte scund și apoi frontul străzii crește. Aceste imobile apar la intersecțiile de străzi. Al doilea criteriu face referire la calcan. Acesta este un zid orb, când o clădire foarte înaltă pe o limită de proprietate nu are ferestre, acesta fiind așa zisul zid calcan, iar lângă se află un imobil mic doar cu parter. Prin urmare, dacă imobilul se învecinează cu un zid înalt, iar clădirea de lângă sau ambele clădiri de lângă acesta sunt mai înalte, imobilul a fost marcat în studiu pentru supraînălțare. Al treilea criteriu face referire la casele parter de pe segmentele de stradă de importanță majoră din punct de vedere a funcționalității și atractivității pentru afaceri, pentru locuire sau pentru trafic”.
Din 129 de imobile din zona ultracentrală, 21 de clădiri au fost excluse de la sistemul de supraimpozitare, respectiv cele cu o valoare arhitecturală mare, dar și 15 clădiri care nu se încadrează în niciunul din cele 3 criterii de supraînălțare, râmânând astfel 93 de clădiri care corespund unuia sau tuturor celor trei criterii stabilite pentru ca imobilul să poată fi propus pentru supraînălțare.
Potrivit analizei cost-beneficiu prezentate în studiu reiese că un imobil cu o suprafață de 571 mp, care în acest moment are un cost de vânzare de 1.300.000 lei, se poate extinde prin supraetajare la 2055 mp, ajungând să își tripleze astfel suprafața. Cu un cost al lucrărilor de supraetajare de 3.500.000 lei, imobilul respectiv poate ajunge la un cost de vânzare de 9000.000 lei, deci mai mare de 6 ori decât cel inițial. Dacă 35% din acest imobil se oferă în chirie ca spațiu comercial, restul de 65% râmânând spațiu rezidențial, se poate încasa numai din chirie o sumă de 315.000 lei /an. În ambele cazuri, se poate observa că investiția făcută de proprietar se recuperează.
„Scopul acestui proiect nu este încasarea de bani suplimentari de la proprietarii de imobile, ci stimularea dezvoltării centrului orașului. Cetățenii pot să aleagă să rămână în stadiul actual. Primăria doar îi atenționează, dorind să-i facă conștienți că imobilul pe care îl dețin are o valoare mai mică decât valoarea arealului în care se găsește și că supraînălțarea este o modalitate sigură de a-i crește valoarea. Așa cum arată și analiza cost – beneficiu din studiul prezentat, supraînălțarea clădirilor marcate va aduce beneficii economice atât proprietarului, cât și zonei centrale și orașului. Proiectul va intra în dezbatere publică în cursul lunii februarie, urmând ca la finalul acesteia, după ce vor fi centralizate și analizate toate observațiile de la cetățeni, proiectul să fie supus aprobării în ședința Consiliului Local”, a precizat primarul Ilie Bolojan.
