Sâmbătă seara, sediul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea a luat foc, flăcările cuprinzând întregul acoperiș al clădirii care a găzduit cândva Biblioteca Județeană „Gheorghe Şincai”.
 
Traficul în zonă a fost restricționat. Circulația mijloacelor de transport în comun este întreruptă iar circulația rutieră este deviată pentru a se putea oferi acces autospecialelor de intervenție.
 
Câteva sute de orădeni s-au strâns în Piaţa Unirii şi transmit live folosind telefoanele mobile, dar sunt ţinuţi la distanţă de echipaje ale poliţiei.
 

Incendiu de proporții la sediul Episcopiei Greco-Catolice din Oradeahttps://realitateadeoradea.net/incendiu-de-proportii-la-sediul-episcopiei-greco-catolice-din-oradea/

Publicată de Realitatea De Oradea pe Sâmbătă, 25 August 2018

 
În jurul orei 22:30 turnul clădirii s-a prăbușit iar echipajele de pompieri încearcă să împiedice flăcările să se extindă către clădirile învecinate. Deoarece reţeaua publică de apă nu face față, pompierii încearcă să tragă apă din Crişul Repede, utilizând o pompă electrică şi un furtun lung de câteva zeci de metri.
 
Prefectul județului Bihor, Ioan Mihaiu a avut o intervenție la Digi24 explicând că oamenii din clădirile învecinate au fost evacuați iar autovehiculele aflate în zonă au fost mutate. „Hidranţii funcţionează, maşinile au apă, vin permanent maşini cu apă. Se încearcă şi conectarea cu Crişul. Până la acest moment nu avem probleme, există resurse de apă”, a mai spus prefectul, specificând că deocamdată nu e nevoie de sprijin din alte judeţe.
 
Potrivit şefului UPU-SMURD Bihor, Hadrian Borcea, până în prezent, incendiul nu a făcut victime.
 

Incendiu de proporții la sediul Episcopiei Greco-Catolice din Oradeahttps://realitateadeoradea.net/incendiu-de-proportii-la-sediul-episcopiei-greco-catolice-din-oradea/

Publicată de Realitatea De Oradea pe Sâmbătă, 25 August 2018

 
Viceprimarul liberal Mircea Mălan a intrat în direct la Antena 3 și a declarat că „echipele de intervenţie au intrat în interiorul clădirii. Din acest moment, lucrurile par a fi sub control. Preocuparea cea mai mare a fost să nu se extindă incendiul la celelalte clădiri din jur”.
 

Incendiu de proporții la sediul Episcopiei Greco-Catolice din Oradeahttps://realitateadeoradea.net/incendiu-de-proportii-la-sediul-episcopiei-greco-catolice-din-oradea/

Publicată de Realitatea De Oradea pe Sâmbătă, 25 August 2018

 
În jurul orei 01:00, doamna maior Camelia Roşca, purtător de cuvânt al ISU Crişana a declarat în direct la Digi24 că incendiul a fost lichidat, se verifică să nu fie focare secundare însă echipajele vor rămâne peste noapte pentru a preveni o eventuală recidivă.
 
Primăria Oradea transmite că împreună cu Episcopia Greco-Catolică va deschide luni un cont pentru strângerea de fonduri în vederea refacerii acestui monument simbol al orașului iar instituția se va implica financiar în acest efort de reconstrucție a Palatului Episcopal Greco-Catolic.
 
 
Știre în curs de actualizare.
 
––
 
 
Noul palat Episcopal greco-catolic a fost construit în anul 1903, după proiectul arhitectului Rimanóczy Kálmán junior într-un stil renascentist cu elemente de baroc și rococo.
 
În 1948 palatul episcopal a fost sechestrat și transformat în școală populară. Ulterior s-a instalat aici și Biblioteca Județeană. Din 1989 Biserica greco-catolică a ieșit din tăcere la lumină, și a început să lupte pentru clădirile lor. Astfel și-a recăpătat și clădirea episcopală. În 2007 fațada clădirii a fost renolvată.
 
Ctitorul noului palat, Episcopul Demetrie Radu (1861-1920) a fost episcop unit de Lugoj între 1897-1903, iar între 1903-1920 de Oradea. Demetrie Radu a fost un mare susţinător al culturii româneşti, al şcolilor din Oradea şi Beiuş, donând mari sume de bani. De asemenea, a sprijinit mişcarea culturală şi naţională a românilor.
 
Palatul este realizat în manieră eclectică. Opţiunea pentru trăsătura stilistică principală s-a modificat, în primul proiect dominând caracterul neogotic. La clădirea construită au fost combinate elemente romanice, bizantine, neogotice şi unele detalii ornamentale Art Nouveau. Folosirea elementelor romanico-bizantine trebuia să sublinieze specificul răsăritean, de tradiţie ortodoxă a Reşedinţei Episcopale Greco-Catolice.
 
Cele două faţade sunt articulate prin compoziţia de pe colţ cu un acoperiş conic înalt, tratat asemenea unui turn, care dă clădirii nota de monumentalitate şi de elansare. Este elementul cu înălţimea maximă. Pornind de la acesta, compoziţia şi înălţimea celor două aripi evoluează descrescător. Faţada dinspre Piaţa Unirii are o compoziţie asimetrică, cu şapte axe. Monumentalitatea este creată de acoperişul-turn din partea stângă şi de rezalitul (care semnalează prezenţa sălii mari), descentrat spre stânga faţadei.