Anchetă jurnalistică: Bihoreanul prezintă manipulările televiziunilor anti-DNA

Ancheta realizată de Bihoreanul, prezintă adevărata față a „doamnei Nela” care, este judecată de fapt, pentru că a fentat plata TVA, iar în tinereţe a făcut închisoare pentru furt de la un TIR-ist italian pe care l-a „atacat” cu o gaşcă de prostituate pe Şoseaua Borşului.

În data 17 ianuarie Antena 3 a difuzat în emisiunea Sinteza Zilei un „interviu sfâşietor” cu Nela Secară, în care Mihai Gâdea a prezentat-o ca fiind o „femeie de afaceri” onestă, „victimă a DNA Oradea”, adică „unitatea de elită” unde, conform unei înregistrări tocmai lansate pe piaţă de avocatul orădean Răzvan Doseanu, 5 din cei 7 procurori vorbiseră, în urmă cu fix un an, despre „judecători buni” şi „judecători răi”, imaginându-şi cum puteau fi „liniştiţi” cei din urmă pentru că achitau inculpaţi. Informația a fost preluată rapid iar site-uri precum luju.ro ori dcnews.ro au scris mai multe materiale pe baza informațiilor prezentate în emisiune.

Cazul doamnei Nela venea într-un moment propice pentru a demonstra că nu doar judecătorii care nu făceau pe placul „Binomului DNA-SRI” deveneau „ţinte”, ci şi oameni de rând, prinşi în lupta dintre „monştrii” Justiţiei şi cavalerii care voiau s-o apere: „După 6 ani de calvar, de arestări, rearestări, după controale judiciare, bolnavă, târâtă, împinsă, să vină să-ţi spună că eşti nevinovată, că ai fost bătaie de joc… N-am furat niciodată nimic, am muncit pe brânci toată viaţa. Nu doresc nimănui abuzurile făcute asupra mea. M-au îmbolnăvit, mi-au omorât mama, mi-au luat tot!”, a declarat ea, reclamând că anchetatorii i-au mai făcut dosare: „Mai am două dosare, că ştiţi, trag cu mai multe gloanţe ca unul să te omoare. Mi-au făcut dosare pe bandă rulantă, că poate unul o să mă rănească”.

Însă informațiile prezentate în emisiune sunt departe de a fi complete. Ancheta Bihoreanul arată că Secară este o evazionistă de duzină, care nici măcar nu a fost anchetată de DNA, ci de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după sesizări ale Serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliţia Bihor. De-a lungul anilor, dosarele ei au fost instrumentate nu de un singur procuror, Cristian Ardelean, ci şi de alţi doi, Vasile Popa şi Adrian Brişcan, la fel cum şi măsurile de arestare şi de control judiciar au fost dispuse de mai mulţi judecători, nu de unul singur, controlat de DNA, cum insinua Secară.

Aceasta a intrat prima oară în atenţia poliţiştilor în septembrie 2012, când la sesizarea lor Parchetul Bihor a deschis dosarul 694/P/2012, instrumentat iniţial de procurorul Popa, apoi de Brişcan. În baza informaţiilor de la poliţişti, inclusiv interceptări, filaje şi filmări, anchetatorii au concluzionat că în 2011 Secară a conceput şi pus în aplicare un circuit evazionist pentru a sustrage de la plata impozitelor şi TVA trei firme pe care le controla: Deirofashion SRL, ArtPel SRL şi Forklift SRL.

La ArtPel, Secară era unic asociat şi administrator, la Deirofashion a pus-o patroană în acte pe propria mamă, Maria Bârsan, o bătrână din Şuncuiuş, şi administrator pe îngrijitoarea acesteia, Florica Bocioc, în timp ce la Forklift a trecut-o unic asociat tot pe propria mamă, iar administratoare pe Floare Matei, care de fapt îi era secretară la ArtPel.

Firmele Nelei Secară înregistrau în contabilitate facturi pentru bunuri şi servicii achiziţionate fictiv (de pildă piele şi lucrări de construcţii) de la Ştiumbac SRL (deţinută de Anna Maria Popovici, o prietenă a Nelei Secară, la care Bora era angajată), şi Danialex SRL (deţinută de Daniela Cercea).

Pentru a da o aparenţă legală circuitului comercial ilicit, Secară achita facturile prin transferuri bancare, dar ulterior Popovici scotea banii în numerar de la bancomate, dar în final îi preda tot Nelei Secară. Acţiunile erau probate inclusiv cu filmări din filaje, care le arătau pe femei cum scot împreună banii „spălaţi” prin bancă. Prejudiciul produs bugetului statului într-un singur an, a stabilit expertiza Direcţiei Finanţelor Publice, a ajuns la 689.035 lei.

Întrucât evaziunea era în floare, iar Bora şi Popovici aveau la activ mai multe dosare penale şi chiar condamnări, tot pentru evaziune şi înşelăciuni, procurorii le-au reţinut pentru 24 de ore pe toate cele patru femei implicate. Apoi, pentru că Popovici a colaborat cu ei, au cerut arestarea preventivă doar a Nelei Secară şi Anei Bora, pe 30 de zile, în timp ce pentru Popovici şi Cercea au cerut ca judecătorii să le fixeze obligaţia de a nu părăsi localitatea.

Deşi Secară a acuzat că arestările sale au fost rezultatul abuzurilor procurorului Ardelean, documentele din dosare arată contrariul. La 21 noiembrie 2012, Tribunalul Bihor a respins într-adevăr o primă propunere de arestare a femeii, pentru o „nulitate absolută”, cauzată de faptul că procurorul a omis s-o audieze. Ulterior, însă, tot Tribunalul a decis arestarea, după ce viciul de procedură fusese înlăturat.

Prima propunere de arestare şi omisiunea de a o audia nici măcar nu fusese a procurorului Cristian Ardelean, ci a altui anchetator, şi anume Adrian Brişcan. După greşeala acestuia, şeful Parchetului, Vasile Popa, i-a încredinţat dosarul lui Ardelean, care a audiat-o pe Secară, înlăturând astfel motivul de nulitate a sesizării instanţei, astfel încât Tribunalul a decis legal arestarea, după cum tot legal a validat-o Curtea de Apel.

Respingând apărarea formulată de avocatul Nelei Secară, Răzvan Doseanu, care a depus acte medicale ce atestau că era bolnavă şi a invocat că cei 45 angajaţi ai ei ar rămâne pe drumuri, Curtea a motivat că „starea de sănătate a inculpatei nu poate afecta temeinicia propunerii de arestare”, iar faptele de care era acuzată, „neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitoarelor impresia că pot persista în sfidarea legii”.

Scăpată din arest după plata cauţiunii, Nela Secară şi soţul său au fost arestaţi a doua oară în martie 2013, pornind de la denunţul „finei” Ana Bora, o notorie escroacă locală, dar fără ca anchetatorii să se bazeze doar pe acesta, ci coroborându-l cu declaraţia Gabrielei Bacter, care le-a relatat cum au înscenat cei doi jefuirea propriei firme. Potrivit femeii, pe vremea când erau amândoi angajaţi la ArtPel, şoferul Marcel Tudoran i-a destăinuit că soţii Secară au regizat jaful pentru a încasa asigurarea.

După cele două arestări din 2012 şi 2013, Nela Secară a mai fost anchetată – fără a fi şi arestată, ci doar pusă sub control judiciar – şi într-un al treilea dosar, tot pentru evaziune şi instrumentat tot de un procuror al Parchetului Bihor, dar nu Cristian Ardelean, ci Adrian Brişcan. De altfel, în 2016 acesta a şi trimis-o în judecată, pentru prejudicierea bugetului cu alţi 200.000 lei, împreună cu una din vechile prietene şi colege din dosarul precedent, Anna Maria Popovici, care între timp îşi făcuse o nouă firmă, Maricor SRL, dar acţionau după vechea reţetă, cu facturi pentru operaţiuni fictive.

Pe parcursul interviului, femeia a reiterat că acesta „voia să ajungă la judecători” cu care ea era prietenă, arestând-o ca s-o forţeze să-i denunţe. „Am fost într-un cerc la care ei voiau să ajungă. Eram prietenă cu judecătoarele Laura Soane, cu care am fost şi în concedii, cu Adina Cioflan (n.r. – de la Curtea de Apel Oradea), cu soţii Chiriac (n.r. – Adriana şi Sorin Chiriac, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, şi respectiv magistrat la Judecătoria Oradea)”, a povestit Secară.

Însă, nu doar în România au avut soţii Nela şi Coriolan Secară probleme penale, ci şi în Olanda, unde în iunie 2012 Inspecţia de Afaceri Sociale a verificat situaţia unor angajaţi români trimişi de Forklift SRL, în baza unui contract de subantrepriză cu o firmă din Germania, să execute tencuieli la o centrală electrică din oraşul Eesmond, fiind însă plătiţi sub salariul minim şi cazaţi în condiţii insalubre.

În baza mărturiilor a 12 muncitori, care au declarat că li s-au promis salarii de 1.300 – 1.700 euro, dar primeau 5 euro pe zi şi erau ţinuţi în barăci, în august 2012 Parchetul Groningen a deschis dosarul penal 6640/2012/624, pentru „sclavie modernă”, predat ulterior Parchetului din Zwolle, iar în aprilie 2013 doi ofiţeri ai Poliţiei olandeze s-au deplasat la Oradea, pentru a asista la interogatoriul luat Nelei Secară.

Ancheta realizată de Bihoreanul a scos la iveală și faptul că, prin sentinţa penală 3254/15.05.1987, Judecătoria Oradea, iar apoi şi Tribunalul Bihor, prin decizia penală 581/08.07.1987, au trimis-o la închisoare pe Nela Secară pentru 1 an şi 10 luni, pentru complicitate la furt calificat şi deţinere ilegală de valută, în urma unei escapade tipice, de fapt, prostituatelor vremii. Interesant este faptul că, la fel ca în ultimii ani, şi în 1987, în faţa instanţei Nela Bârsan cerea o pedeapsă mai uşoară invocând că era bolnavă.

Marea manipulare apare când descoperim că interviul fusese filmat cu un an în urmă și a fost difuzat doar după ce unul din avocaţii săi, Răzvan Doseanu, tocmai publicase vestita înregistrare cu cei 5 procurori DNA Oradea, între care şi Ardelean, vorbind despre judecători.

În discuţia cu Bihoreanul, Nela Secară a dezvăluit că interviul difuzat de Antena 3 pe 17 ianuarie 2019 a fost înregistrat, de fapt, în vara anului trecut şi „dat pe post” ulterior în urma unei înţelegeri cu postul TV. „După achitare, am cunoscut un reporter din Arad, care m-a întrebat dacă sunt de acord să dau declaraţii despre ce am păţit şi am fost de acord, cu condiţia să fie difuzat după ce vine motivarea Curţii de Apel”, a explicat Secară. Deși motivarea a aflat-o în octombrie 2018, interviul nu a fost difuzat atunci, ci în ianuarie anul acesta, la 4 zile după apariția înregistrării.

Nu e de mirare că s-a recurs la o astfel de manipulare, în ceea ce-l privește pe procurorul Cristian Ardelean, rezultatul acesteia fiind suspendarea lui din structura DNA Oradea. Dar nu putem să nu observăm legătura dintre această manipulare și faptul că procurorul Cristian Ardelean avea în lucru un dosar cu SC Tel Drum SA. Întrebarea este: cine a plătit și cum pentru crearea acestui scenariu care a favorizat o singură persoană?