În cursul zilei de duminică, 24 martie a.c., între orele 13.40- 23.40, echipajele Detașamentului 2 de Pompieri Oradea, Stației de Pompieri Ștei, Gărzii de Pompieri Tinca, Secției de Pompieri Beiuș, Stației de Pompieri Aleșd și Detașamentului de Pompieri Salonta au intervenit pentru stingerea unui număr de 13 incendii produse la terenuri virane, terenuri agricole, pășuni și păduri (litieră) situate pe raza localităților Oradea (Bulevardul Ștefan cel Mare), Fânațe (comuna Câmpani), Finiș, Șoimuș (comuna Remetea), Peștere (comuna Aștileu), Aleșd (la cimitirul de pe strada Husia), Urvind (comuna Lugașu de Jos), Salonta, Săldăbagiu de Munte (comuna Paleu) și Sântion.
Ca urmare a producerii acestor evenimente, au ars vegetația uscată și lăstăriș, pe o suprafață totală de circa 136 de hectare și literă, pe o suprafață de circa un hectar, pompierii militari reușind să împiedice propagarea flăcărilor la coronamentul copacilor și în unele situații, la gospodăriile populației.
Incendiile menționate au fost provocate, cel mai probabil, de utilizarea focului deschis în spații deschise fără respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, în scopul igienizării terenurilor prin arderea deșeurilor ori a vegetaţiei uscate, cu excepția incendiului produs la un teren agricol din Olcea, unde cercetările efectuate la fața locului au indicat drept cauză probabilă a evenimentului, folosirea intenționată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul.
Pompierii militari din cadrul Stației Aleșd, în cooperare cu membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Aștileu, au acționat timp de aproximativ șapte ore pentru localizarea și lichidarea incendiului produs la o pășune comunală din localitatea Peștere, reușind să împiedice propagarea flăcărilor (ce se manifestau pe o suprafață de circa 120 de hectare), la o pădure situată în apropierea focarelor de incendiu.
Măsuri de prevenire a incendiilor de vegetație uscată
Pericolul mare la incendiile de vegetaţie uscată îl reprezintă nerespectarea distanţelor de siguranţă faţă de locuinţe, anexe gospodăreşti, depozite de furaje, păduri, plantaţii, reţele electrice, reţele de telefonie, sonde, conducte ce transportă gaze şi lichide combustibile, căi de circulaţie, fapt ce, în unele situaţii, a generat pe lângă pagube materiale şi efecte cum ar fi scoaterea din funcţiune a instalaţiilor electrice, de telefonie ori a afectat desfăşurarea în bune condiţii, a circulaţiei rutiere, periclitând siguranţa participanţilor la trafic.
Pentru evitarea producerii unor astfel de evenimente, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” atenţionează atât cetăţenii, cât şi instituţiile şi operatorii economici asupra obligativităţii respectării prevederilor legislaţiei în vigoare.
În vederea realizării igienizării terenurilor prin ardere, cetăţeni au obligaţia de a solicita şi obţine, de la autorităţile competente, următoarele documente:
– Accept de la Agenţia pentru Protecţia Mediului;
– Permis de lucru cu focul.
Emiterea permisului de lucru cu focul se face prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.
Conform prevederilor OUG nr. 195/2005 modificată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului, deţinătorii legali de terenuri „nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”.
De asemenea, arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.
Arderea miriştii se face cu respectarea următoarelor prevederi generale:
a) condiţii meteorologice fără vânt;
b) parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum zece hectare, prin fâşii arate;
c) izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;
d) desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
e) asigurarea, până la finalizarea arderii, a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;
f) asigurarea, pentru suprafeţe de ardere mai mici de cinci hectare, a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare;
g) asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de cinci hectare, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;
Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:
– condiţii meteorologice fără vânt;
– colectarea în grămezi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;
– executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
– desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
– asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
– supravegherea permanentă a arderii;
– stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
– interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.
Zona de siguranţă a drumurilor naţionale şi judeţene se curăţă obligatoriu de vegetaţia uscată şi resturile vegetale de către administratorii acestora şi, după caz, de proprietarii de drept ai terenurilor.Pentru prevenirea unor eventuale accidente de circulaţie, urmare a scăderii vizibilităţii în timpul utilizării focului deschis, lucrările de igienizare se vor efectua în prezenţa permanentă a unei persoane în zona drumurilor publice.
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 2500 lei, conform HGR nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, următoarele fapte:
– arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi;
– amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi.