În septembrie 1990, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Județean Târgu Mureș, a început experimentarea unui sistem de intervenție urgentă. Sub bagheta unui tânăr de origine palestiniană, născut în Damasc, dar adoptat de România din 1981, venit aici pentru a studia medicina.
Raed Arafat, arhitectul Serviciul Mobil de Urgență și Reanimare a muncit răbdător și încrezător zi de zi, pentru a-și crește proiectul.
A convins mai mulți studenți de la Medicină să lucreze voluntar în programul nou-născut, iar în 1991, serviciul a primit, prin donație din Germania, o ambulanță. O reușită nesemnificativă pentru mulți la acel moment, chiar și din sistemul medical, însă autospeciala și-a demonstrat imediat eficiența, ușurând și ridicând nivelul îngrijirii pacientului.
După un lung drum al sacrificiului și al ambiției, din sponsorizări venite din recunoștința unora, cu poteci adâncite pe care medicul le-a făcut la ministere și administrații locale, s-a ajuns aici:
„Suntem la dispeceratul integrat 112 județul Mureș… De la ce vedeți aici, suntem într-o sală în care se afla comitetul de situatii de urgenta. Pe partea dreapta este partea de preluare a apelurilor 112, acolo se face prima dispecerizare, dupa care vedem partea din fata, unde sunt reprezentate toate serviciile – poliția comunitară, in mijloc ISU, in stanga Politia județeană, in fata un angajat al jandarmeriei, șeful de tură și un medic de la SMURD”.
„Cel mai important lucru este să ne uităm la trecutul nostru, să învățăm de la trecutul nostru, dar să îndrăznim să visăm și să nu ne oprim față de orice obstacol”.
Numele lui Arafat este legat de multe premiere în medicina de urgență din România.
T: CUM A SCHIMBAT MEDICUL ARAFAT MEDICINA DIN ROMÂNIA
– prima mașină de medicină de urgență prespitalicească, Târgu Mureș, 1990;
– primii pompieri pregătiți ca paramedici, Târgu Mureș, 1991;
– prima sală de resuscitare în camera de gardă, Târgu Mureș, 1993;
– prima unitate de primiri urgențe din România, Târgu Mureș, 1994;
– primul dispecerat comun 112, Târgu Mureș, 2001;
– primul elicopter SMURD, Târgu Mureș, 2004.
Sursă: Dor.ro
Omul care a pus pe picioare serviciul de urgență, prin prisma succesului său, a început să fie tot mai vizibil și, de asemenea, vizat.
În 2007, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, l-a numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, apoi a devenit secretar de stat, însă în ianuarie 2012, din cauza conflictului politic în care a intrat cu Traian Băsescu, pentru că s-a împotrivit fuziunii dintre sistemul medical de stat și cel privat, Arafat a fost nevoit să demisioneze.
Dialog Traian Băsescu și Raed Arafat
„ – V-am rugat ca orice obs aveți pe teme serv de urgență să o înaintați la noua lege?
– Sigur, și am făcut acest lucru.
– Acesta era și motivul telefonului meu.
– Și atunci, contribuția dvs care este? Un scandal public și dezinformarea populației?
– Nu, dle președinte…”
Băsescu a lansat atacuri virulente la adresa medicului, confiscându-i creditul pentru înființarea Serviciului de Urgență.
„SMURD-ul nu a fost creat de un om. Statul român a făcut eforturi uriașe pentru dotarea… Acest sist a fost creat cu banii românilor”, a spus Băsescu.
Declarațiile au stârnit revoltă. Pentru Raed Arafat, România a ieșit în stradă.
La o săptămână după ce a fost alungat de la minister, Raed Arafat a fost repus în funcție. Băsescu anunță că renunță la reforma din sistemul sanitar, iar guvernul Boc a picat.
Strada a câștigat.
Prestigioasa publicație The New York Times a publicat la acel moment un articol intitulat „Raed Arafat are grijă de țara care l-a adoptat, urgență cu urgență”.
T: Portretul lui Arafat în The New York Times
„Arafat dă impresia omului pe care ţi l-ai dori cu tine într-o ambulanţă dacă ai suferi un atac de cord. Adesea, face ture voluntare pe elicopterele SMURD, acolo unde pacienţii îl mai recunosc, dacă sunt conştienţi: „E doctorul Arafat!”, spun ei”, scrie NYT.
Sursă: The New York Times
În noiembrie 2012, în guvernul Ponta, Raed Arafat urcă în fotoliul de ministru al Sănătății, dar nu pentru mult timp. Mai puțin de două luni. A mai fost ministru interimar al Sănătății pe 1 octombrie 2012, dar doar pentru o zi. Nu și-a dorit niciodată funcția înaltă, o spune chiar el.
T: NU VREA SĂ IA DECIZII POLITICE
„Funcţia de ministru este una politică şi acolo stă un politician care ia decizii politice (…) Eu sunt un om tehnic, ştiu ce înseamnă serviciile de urgenţă şi treaba mea este să consiliez un ministru cu privire la aceste detalii, să-l informez”, a declarat Raed Arafat.
Sursă: Adevărul
Tragediile pe care le-a gestionat în cei 14 ani ca înalt funcționar au rămas întipărite în conștința publică.
În 2010, Arafat și echipele medicale SMURD și SABIF se luptau să salveze bebelușii prematuri prinși în incendiul de la Maternitatea Giulești. O experiență care a dus la dezvoltarea și perfectarea planului roșu.
În ianuarie 2014, un scandal uriaș se contura în jurul lui Raed Arafat.
Un avion care transporta o echipă medicală de la Spitalul Fundeni, pilotat de cunoscutul comandant Adrian Iovan, s-a prăbușit în munții Apuseni. Epava și supraviețuitorii au fost căutați fără succes mai bine de 5 ore, iar politicienii și responsabilii de la vremea aceea îl împingeanu pe Raed Arafat în față, ca delegat pentru lămurirea opiniei publice și, de ce nu, ca un posibil vinovat pentru eșecul sistemului de intervenție.
Pilotul Adrian Iovan și studenta la medicină Aura Ion au pierit în agonie în acel dezastru aviatic.
Totodată, Departamentul de Situații de Urgență pe care astăzi îl conduce Raed Arafat, criticat că nu a găsit la timp victimele, la vremea aceea nu exista.
DSU a fost înființat printr-o Hotărâre de Guvern din 29 ianuarie 2014 – și i-a luat câteva luni să devină operațional, iar accidentul a avut loc pe 20 ianuarie 2014.
La momentul tragediei, Arafat era secretar de stat în Ministerul Sănătății și nu avea nicio atribuție de căutare-salvare.
Responsabili de a localiza aeronava erau cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, însă potrivit mai multor expertize, dotarea tehnică a serviciului la acel moment nu avea cum să funcționeze în zona inaccesibilă unde s-a produs accidentul.
În urma acestei nenorociri, Raed Arafat a accelerat înființarea Departamentului pentru Situații de Urgență, unificând și calibrând serviciile de urgență.
Astăzi, DSU coordonează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care înseamnă pompierii și SMURD, Inspectoratul General de Aviație pentru misiunile urgente, serviciile de Ambulanță, Unitățile de Primiri Urgență, Salvamontul și Unitățile de căutare canină.
Aproape un an mai târziu, pe 15 decembrie 2014, un alt accident aviatic cu medici cutremura România și i se imputa tot lui Raed Arafat.
Un elicopter SMURD care se întorcea de la o misiune medicală s-a prăbușit în Lacul Siutghiol din Constanța, la câteva sute de metri distanță de țărm.
Echipajele de pompieri și ambulanță au sosit în mai puțin de un sfert de oră la marginea lacului, dar cu greu au reușit să ajungă la epavă.
Pompierii au fost nevoiți să vâslească 20 de minute până la victime, deoarece barca pneumatică cu motor, care e în dotarea tuturor subunităților de pompieri, nu a pornit. Patru oameni au murit în această tragedie, doi piloți, o asistentă medicală care era însărcinată și un medic.
Intervenția a fost un eșec al forțelor locale, iar pentru asta demiterile au curs. Șeful ISU Dobrogea și șeful aviației MAI au fost dați jos din funcții, însă Elena Udrea a cerut și demisia lui Arafat, doar pentru că el era șeful suprem.
Acesta a răspuns că dacă va fi găsit vinovat în anchetă, va pleca. Însă experții au demonstrat că pompierii nu ar fi putut face nimic în plus pentru a-i salva pe pasageri.
Cea mai dură lovitură pe care Raed Arafat a primit-o, fiind în fruntea medicinei de urgență din România, a fost în noaptea de 30 octombrie 2015, când clubul Colectiv, fără autorizație de la Inspectoratul de Situații de Urgență, a luat foc. Sute de tineri au fost răniți, iar 65 și-au pierdut viața.
Imaginile dezastrului au impresionat puternic chiar și salvatorii, care și-au făcut datoria așa cum au putut. Nu se mai întâlniseră cu o astfel de situație, ba mai mult, nici nu o credeau posibilă.
La locul tragediei s-au perindat ministrul de Interne Gabriel Oprea, ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu, generalul de armată Gelaledin Nezir și alții. Singurul care și-a dovedit rostul printre victimele care agonizau pe caldarâm era Raed Arafat.
„Mobilizarea după declanșarea planului rosu a fost extrem de evidenta pt ca acolo sa concentr 57 de ambulante plus masini de interventie, pompieri, pol, jand, am fost o desfășurare de forțe impresionantă care a făcut posibil să fie reacția în modul în care s-a văzut”, a fost declarația lui raed Arafat.
Și totuși, tatăl Serviciului de Urgență a fost blamat de unele ONG-uri că ar fi putut să salveze mai multe vieți.
Dar declarațiile medicilor care susțin că nu au mai văzut astfel de arsuri chimice și nosocomialele din spitale, care au răpus o mare parte din victimele salvate din flăcări, au dus vinovăția în altă direcție.
Arafat a învățat din lecția Colectiv și a înăsprit legislația în privința autorizației IGSU pentru localuri și instituții publice, în timp ce Ponta și-a dat demisia, la presiunea stărzii, unde protestele se întețeau.
Ca și în dățile trecute, medicul de origine palestiniană, devenit cetățean român, a rămas în picioare, deși încă un guvern cădea. A rămas să repare și să schimbe. De 14 ani, acesta a fost rolul său. Chiar dacă a fost jignit pentru naționalitatea sa, dacă a fost amenințat cu moartea sau învinovățit pentru tragediile provocate de alții.
„Urgențele mele sunt urgențele!”, spune Raed Arafat.
