ALEGERI PARLAMENTARE 2024: PESTE 8.000 DE CANDIDAȚI CER, DUMINICĂ, VOTUL ELECTORATULUI

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară.

31 de partide și alianțe și 19 organizații ale minorităților naționale participă la alegerile pentru noul Parlament.

Scurtinul este programat duminică, 1 decembrie.

Peste 8.000 de candidați au intrat în competiția pentru Senat și Camera Deputaților pentru cele peste 400 de locuri din Legislativ, cei mai mulți – 639 – fiind din partea Partidului Social Democrat: 223 la Senat și 416 la Camera Deputaților, pe următoarele poziții aflându-se Partidul S.O.S România cu 636 de propuneri (221 la Senat, 415 la Cameră), Partidul Național Liberal – 630 (221 la Senat, 409 la Cameră), Alianța pentru Unirea Românilor – 621 (213 la Senat, 408 la Cameră), Forța Dreptei – 619 (215 la Senat, 404 la Cameră), Uniunea Democrată Maghiară din România – 596 (211 la Senat, 385 la Camera Deputaților) și Uniunea Salvați România – 589 candidați (200 la Senat, 389 la Cameră), potrivit Biroului Electoral Central.

Au mai depus liste de candidați pentru cele două Camere ale Parlamentului:

• Partidul Social Democrat Independent – 477

• Partidul Național Conservator Român – 435

• Partidul România în Acțiune – 424

• România Socialistă – 333

• Partidul Social Democrat Unit – 329

• Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională – 294

• Partidul Reînnoim Proiectul European al României – 273

• Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți – 263

• Alianța Național Creștină – 244

• Partidul Patrioții Poporului Român – 172

• Partidul Oamenilor Tineri – 149

• Partidul Ecologist Român – 128

• Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate – 100

• Partidul Noua Românie – 73

• Liga Acțiunii Naționale – 64

• Partidul Republican din România – 25

• Partidul Oamenilor Credincioși – 14

• Partidul Verde – 10

• Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – 10

• Uniunea Geto-Dacilor – 8

• Partidul Patria – 7

• Partidul Dreptății – 4

• Partidul Pensionarilor Uniți – 1 (la Camera Deputaților)

• Partidul Phralipe al Romilor – 1 (la Senat)

Partidele care au depus liste complete în cele mai multe circumscripții electorale atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat sunt: PSD în 42 de circumscripții; PNL – în 39; Partidul SOS România – 39; Forța Dreptei – 37; UDMR – 36; USR – 31; AUR – 29; Partidul Social Democrat Independent – 25.

În cursa pentru un loc în Parlament au intrat și președinții de partide, care deschid liste în circumscripții electorale din țară sau în Capitală.

Președintele UDMR, Hunor Kelemen, candidează pentru al șaptelea mandat de deputat în Harghita; președintele AUR, George Simion, vrea un nou mandat de deputat pe lista de București; președinta SOS România, europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, este prima pe lista pentru Senat a partidului în București; președintele PMP, Eugen Tomac, candidează pentru un loc la Senat din partea partidului Forța Dreptei în circumscripția București, iar președintele Forței Dreptei, Ludovic Orban, în aceeași circumscripție, dar la Camera Deputaților.

Copreședinții REPER se află pe prima poziție pe liste în teritoriu. Ramona Strugariu candidează la Cameră în Cluj, iar Dragoș Pîslaru, la Iași. Și președintele Partidului Național Conservator Român, Cristian Terheș, vizează un post de senator pe București. Președinta Partidului Social Democrat Unit, Oana Crețu, deschide lista PSDU pentru Senat în circumscripția București.

Premierul Marcel Ciolacu deschide lista PSD la Buzău pentru Camera Deputaților, iar fostul președinte al PNL Nicolae Ciucă se află pe lista din Dolj, unde candidează pentru Senat.

Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Ludovic Orban, Hunor Kelemen și Cristian Terheș au candidat și la primul tur al prezidențialelor.

De asemenea, 19 organizații ale minorităților, care au propus 58 de candidați, au intrat în competiția electorală pentru Camera Deputaților:

• Asociația Macedonenilor din România

• Uniunea Elenă din România

• Uniunea Democrată Turcă din România

• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România

• Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT.

• Uniunea Croaților din România

• Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România

• Forumul Democrat al Germanilor din România

• Uniunea Polonezilor din România

• Uniunea Armenilor din România

• Asociația Liga Albanezilor din România

• Uniunea Ucrainenilor din România

• Comunitatea Rușilor Lipoveni din România

• Uniunea Culturală a Rutenilor din România

• Uniunea Bulgară din Banat – România

• Uniunea Sârbilor din România

• Federația Comunităților Evreiești din România

• Asociația Partida Romilor Pro-Europa

• Forumul Cehilor din România

Numărul cel mai mare de mandate de senator pentru care se concurează pe 1 decembrie sunt în: București – 13; Constanța, Iași și Prahova – câte 5; Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Dolj, Galați, Mureș, Suceava și Timiș – câte 4. La Cameră cele mai multe mandate sunt pentru: București – 29, Iași – 12, Constanța și Prahova – 11, Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiș – câte 10.

La alegerile din decembrie 2020, au obținut mandate de senator: PSD – 47; PNL – 41; Alianța USR PLUS – 25; AUR – 14; UDMR – 9, potrivit unei adrese transmise de Parlament BEC. Bucureștiul a fost reprezentat de 13 senatori: 5 de la USR PLUS, 4 de la PSD, 3 de la PNL, unul de la AUR.

La Camera Deputaților, partidele și organizațiile aparținând minorităților naționale care au obținut reprezentare în urma scrutinului de acum patru ani au fost: PSD – 110; PNL – 93; Alianța USR PLUS – 55; AUR – 33; UDMR – 21; minorități naționale – 18. În circumscripția București au câștigat mandate 30 de deputați.

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripțiilor, în urma votului la parlamentare, Biroul Electoral Central stabilește partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat și pentru Camera Deputaților.

Agerpres amintește că pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

• 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali

• în cazul alianțelor politice și electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

Potrivit unor precizări BEC, condiția de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obținut 5% din voturile valabil exprimate la nivel național; în acest caz respectivul competitor electoral va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului.

Prin sintagma "20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali" se înțelege că pentru a îndeplini condiția de prag electoral un competitor electoral trebuie să obțină câte cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în fiecare dintre cele 4 circumscripții electorale.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare se încheie sâmbătă, la ora 7.00.

După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt, pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum și prin intermediul unor vehicule special amenajate, noteză Radio România Actualități.

În ceea ce privește campania din audiovizual, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute pe stradă.

În ziua votării, este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.