Corina Crețu: România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale - care sunt absolut necesare

Corina Crețu: România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaţionale - care sunt absolut necesare
Fostul comisar european Corina Crețu a scris duminică, pe pagina sa de Facebook, că România nu are încheiate și negociate cu Comisia Europeană nici Acordul de Parteneriat, nici Programele Operaționale, deși fondurile pentru 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021.
Fostul comisar european Corina Crețu a scris duminică, pe pagina sa de Facebook, că România nu are încheiate și negociate cu Comisia Europeană nici Acordul de Parteneriat, nici Programele Operaționale, deși fondurile pentru 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021.
"Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de buget pentru perioada 2021-2027. Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde euro - din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde euro. Deci, cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua in care Regulamentul de folosire a acestor țări a fost publicat în Jurnalul European. Cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR. Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale - care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume", a notat Corina Crețu.
Potrivit acesteia, pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro, iar termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023.
Referitor la bugetul 2021 - 2027, europarlamentarul român precizează că, în calitate de comisar pentru politică regională, a negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România.
"În ceea ce privește bugetul 2021 - 2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru politică regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018, am prezentat primul draft al acestui Pachet de coeziune la Strasbourg. În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de euro pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii '90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014 - 2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014 - 2020", a explicat ea.
Pe lângă buget, fostul comisar european a propus o simplificare a modului de accesare a fondurilor europene.
"Același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că exista state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri. Așa cum am mai spus, din păcate, deși fondurile pentru 2020-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, și alte țări consumă cu succes de atunci, România nu are încheiate și negociate nici Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale. Felicit noul ministru al Fondurilor Europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani. Eu mă voi zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene", a adăugat Corina Crețu.
Pe data de 14 aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat că a transmis Comisiei Europene în mod oficial documentul care stabilește viitoarele linii strategice de finanțare și complementaritatea dintre fondurile și programele specifice Politicii de Coeziune în perioada de programare 2021 - 2027, precum și posibilitățile de finanțare a nevoilor de dezvoltare din alte surse financiare.
Potrivit unui comunicat al MIPE, în perioada următoare, România va putea transmite progresiv Comisiei Europene și programele operaționale, în funcție de încheierea negocierilor informale cu Comisia Europeană pentru fiecare în parte.
Valoarea totală a finanțării politicii de coeziune și politicii de pescuit pentru 2021 - 2027 se ridică la 31,5 miliarde euro.
Sursa: Realitatea Din PRO
Urmărește știrile Realitatea de Oradea și pe Google News


























