Apicultorii român cer sistarea importurilor de miere din Ucraina

Apicultorii din România vor stoparea importului de miere din Ucraina, în condițiile în care cea sosită din afara țării este mult mai ieftină. Aceștia cer integrarea mierii în acea categorie de produse agricole în care sunt și cerealele pentru care s-a cerut stoparea importurilor.

Apicultorii români solicită stoparea importului de miere din Ucraina, în condițiile în care România are excedent, dar și un sprijin financiar din ajutorul acordat de Uniunea Europeană, chiar dacă suma de 10 milioane de euro este "apă de ploaie pentru agricultura României".

"Cea mai mare problemă pentru noi o reprezintă acum valorificarea produselor. Chiar dacă producția a fost una modestă, nici în aceste condiții nu putem valorifica mierea, pentru că există această concurență neloială între ceea ce producem noi și ceea ce intră din spațiul extracomunitar, din păcate, la prețuri foarte mici. Noi nu putem valorifica la fel, având în vedere că prețurile de producție au crescut cu 30%-40%, prețurile de achiziție au scăzut în același mod, cu 30%-40%, iar cererea pentru export a lipsit aproape de tot. De ani de zile avem această concurență neloială, iar acum în contextul cu Ucraina este libertate și mai mare", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Potrivit acestuia, România importă peste 4.000 tone de miere din spațiul extracomunitar, care se vinde atât pe piața internă, cât și pe cea externă, amestecată cu alte categorii de miere, iar producția internă este foarte greu de valorificat.

"Cred că anul trecut s-au importat și mai mult de 4.000 de tone de miere, iar exportul nostru a fost aproape de zero. Sigur nu toată mierea importată se consumă în România, dar oricum se amestecă cu alte categorii. Pot să vă spun că am văzut la raft, inclusiv la doză, la pliculeț, amestec din patru categorii de miere, respectiv din România, Ucraina, Moldova și China. Este un amalgam acolo, o nebunie totală. Acum a venit și această ieșire publică a Uniunii Europene, precum că 40% din mierea importată este falsă, dar noi solicităm aceste lucruri, respectiv o etichetare corectă, de peste 10 ani și abia acum se pare că vor face acest gest, dar este cam tardiv", a subliniat el.

Reprezentantul apicultorilor români a precizat că a transmis Ministerului Agriculturii o adresă prin care au fost solicitate fonduri pentru apicultura României din ajutorul financiar acordat de UE pentru importurile ieftine de cereale din Ucraina, dar și integrarea mierii în acea categorie de produse agricole în care sunt și cerealele pentru care s-a cerut stoparea importurilor.

"În orice caz, dacă nu se vor lua măsuri așa cum se iau și cu cerealele, vom falimenta aceste stupine care încă mai produc, deși tinerii nu se mai apropie de această meserie pentru că nu aduce niciun venit. Am făcut o adresă către Ministerul Agriculturii prin care am solicitat ca în cazul în care vor fi alocate acele fonduri de la UE, acele 10 milioane de euro care sunt apă de ploaie pentru agricultura României, să introducă și mierea și stupinele, adică să intre și apicultura în această categorie. Se poate vedea din datele statistice ce s-a importat din Ucraina și pe miere, în așa fel încât să fim prinși acolo. Se pare că aceste sume vor fi mai mari și în aceste condiții ar fi bine să ajutăm un pic și apicultura, în contextul în care anul trecut a fost unul prost și ajutorul de minimis, care deși era prins în buget, nu s-a acordat. Deci, solicitarea noastră este ca și sectorul apicol să fie integrat în această solicitare de stopare a importurilor cum sunt și cerealele și alte produse alimentare și de a proteja producția autohtonă", a transmis președintele ACA.

Potrivi sursei citate, în această iarnă au fost semnalate depopulări masive de albine la nivel național, iar ajutorul financiar care se dă prin Programul Național Apicol (PNA) fie pentru întreținerea stupinelor sau pentru diferite boli asigură necesarul doar pentru 25% din stupine.

"Programul Național Apicol, pe care tot îl oblăduiesc ei nu asigură necesarul nici la 25% din stupine și din efective. Restul de 75% dintre apicultori și stupine nu beneficiază. Oamenii nu mai au fonduri de unde să întrețină stupinele, plus că a fost o depopulare și mortalitate masivă în această iarnă în aproape toate județele din țară, ceea ce este un semnal de alarmă. Iarna nu a fost una foarte grea, dar, din punct de vedere biologic, nu a fost corect, pentru că albinele au depus matca târziu, a crescut consumul, albina care trebuia să eclozeze în martie-aprilie a eclozat la sfârșitul lui februarie și uite așa ne-am trezit că au murit mai mult de jumătate în peste 10% din stupine, deci este o depopulare masivă. Mai sunt și derogările care se dau an de an pentru neonicotinoide și care decimează efectivele de albine. Un an așa catastrofal cu atâtea mortalități nu s-a întâlnit de multă vreme", a avertizat Ioan Fetea.

Un ajutor de minimis de circa 15 euro pe familia de albine ar fi de asemenea binevenit, pe fondul unei primăveri capricioase și în contextul în care producția de miere depinde 90% de condițiile climatice.

"Noi am solicitat anul trecut să se dea vreo 20 euro pe familia de albine, pe care nu l-am primit, dar ar fi binevenit acum, mai ales că această primăvară a fost foarte capricioasă, un ajutor de aproximativ 15 euro pe familia de albine. De fapt, iarna a fost în martie și aprilie, cu îngheț, ploi și frig, nici primul cules la rapiță care mai dădea un pic de speranță apicultorilor nu va fi valorificat poate nici la 30%-40% din potențial, pentru că nu avem albine, iar unde avem albine nu avem timp corespunzător care să permită valorificarea nectarului", a atenționat președintele ACA.

În ceea ce privește anul apicol 2023, șeful asociației apicole a subliniat că este foarte greu să facă previziuni pentru că apicultura este determinată și depinde 90% din factorul natural, iar în prezent nu știe cum vor fi condițiile climatice.

"Nu știm cum va fi anul apicol 2023. Deocamdată, floarea-soarelui încă nu s-a semănat, se fac acum arături pe suprafețe mari prin țară, dar nu știm cum va evolua timpul, care vor fi condițiile de climă, temperaturi ridicate, secetă, dar, în orice caz, primăvara a început cu stângul pentru noi", a punctat Fetea.

Nu în ultimul rând, acesta a afirmat că o măsură despre care se vorbește de mai bine de 17 ani, respectiv introducerea mierii în școli, ar ajuta foarte mult apicultorii români pentru valorificarea producției interne.

"Vorbim din 2006 de introducerea mierii în școli, e o nebunie totală. Ne dorim acest lucru ca să putem valorifica măcar pe plan intern mai multă miere, dacă pe plan extern nu merge. Din cauza inflației mierea nu se mai consumă și în acest context mierea în școli ar fi o gură de aer pentru apicultori. Ar fi nemaipomenit să putem valorifica o cantitate de 4.000 - 5.000 de tone la intern", a reiterat el.

Cu toate aceste probleme și neajunsuri, șeful ACA a susținut că prețul mierii nu a fost modificat, cel puțin la nivelul asociației și al Combinatului Apicol.

"Asociația noastră și Combinatul Apicol nu au crescut prețurile, în ciuda creșterilor pe toate palierele. Nu am scumpit mierea pentru că n-am putut, nu erau solicitări și nu puteam să creștem prețul. Stocurile pe care le-am avut au fost minimale din 2021, iar acelea au mers la export în primăvara anului 2022, în lunile ianuarie-februarie, dar e vorba de o cantitate de numai 80-100 de tone. Ulterior n-am mai dat un gram de miere la export. Deci, din producția lui 2022, am stat cu linia de procesare și ne-am uitat la ea. Producția de anul trecut a fost undeva sub 50% din media anuală, respectiv 12.000 - 13.000, poate 14.000 tone. Au fost câteva județe unde a fost mai bine, dar, dacă facem o analiză generală pe țară, undeva sub 50%. Mai intră 5.000 de tone din Ucraina sau din alte state extracomunitare și uitați așa omorâm producția noastră", a afirmat președintele asociației apicole.

În anii trecuți, România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

În prezent, la nivel național există 2,35 milioane de familii de albine și sunt înregistrați peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care dețin peste 60% din efectivele de albine.