Mare sărbătoare pentu creștinii ortodocși este sâmbătă, 7 mai.
Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim este sărbătorită de Biserică în ziua de 7 mai.
Semnul minunat al Sfintei Cruci a apărut la Ierusalim într-o perioadă extrem de încordată pentru Biserică şi a făcut ca mulţi oameni să creadă şi să se boteze.
După moartea primului împărat creştin, Constantin I (304-337), a urmat la conducerea Imperiului fiul său, Constantius al II-lea (337-360), care a fost un susţinător al ereziei ariene.
În această perioadă în care Biserica era grav tulburată de arianism, pentru întărirea celor dreptcredincioşi, un semn minunat s-a arătat în Sfânta Cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, când se sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh.
Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim s-a întâmplat în dimineață zilei de 7 mai 351, în timpul împăratului Constantiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare. Crucea luminoasă s-a întins de la Golgota și până la Muntele Măslinilor, pe o distanță de aprox. 9 km, strălucind mai tare decât soarele. Sfânta Cruce a rămas pe cer timp de 7 zile. O mulțime de oameni au ieșit din casele lor și de la muncă lor îndreptându-se spre biserici pentru a aduce slavă lui Dumnezeu.
Despre această minune, Patriarhul Chiril al Ierusalimului i-a scris o scrisoare împăratului Constantiu, îndemnându-l să părăsească erezia ariană. Această erezie, care nega divinitatea lui Hristos, era cauza a multe dispute teologice în cadrul imperiului.
„Aducem cu grabă la cunoștință credinciosiei tale minunea dumnezeiască a lucrurilor cerești, ce s-a petrecut în Ierusalim în timpul iubitoarei tale de Dumnezeu domnii. Nu facem această cu dorința că acum pentru întâia oară să vii de la necunoștință la cunoștință de Dumnezeu – căci tu ai atâta cunoștință de Dumnezeu, încât poți, prin faptele și gândurile tale credincioase, să înveți și pe alții – ci cu gândul de a te întări în cele ce știai. Odată ce ai înțeles, prin minunea săvârșită în timpul domniei tale, că domnia ta este cu adevărat iubita de Dumnezeu. … Pe timpul domniei preaiubitorului de Dumnezeu și de fericită pomenire Constantin, tatăl tău, a fost găsit în Ierusalim mântuitorul lemn al crucii. Harul cel dumnezeiesc a făcut să fie găsită cinstită cruce în Sfintele Locuri neștiute de nimeni, de cel care caută în chip bun cucernicia. Minunea nu s-a mai săvârșit pe pământ, ci în cer: s-a arătat în Ierusalim semnul de biruință împotriva morții, al Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul Unul-Născut al lui Dumnezeu, adică fericită Cruce, strălucind cu o lumina orbitoare. N-a fost văzută de unul sau de doi, ci s-a arătat cu totul lămurit la întreagă mulțime a cetății. Să nu se creadă apoi că a trecut iute că o nălucă; dimpotrivă, a fost văzută cu ochii timp de mai multe ceasuri de pe pământ; prin strălucirea să orbitoare, întrecea razele soarelui”, spunea Patriarhul Chiril al Ierusalimului, scrie crestinortodox.ro.
