România poate ajunge într-o situație critică dacă se va decide un embargo european pentru gazul rusesc.

Statele din sud-estul și din centrul Europei s-ar putea afla într-o situație critică în cazul în care va exista un embargo european asupra Moscovei, spune un cunoscut economist de la agenția de presă internațională spaniolă EFE, Artem Kochnev.
Specialiștii atrag însă atenția că și Rusia, sătulă de sancțiuni, ar putea decide să nu mai trimită gaze în Europa. În acest caz, „nu e exclus ca unele dintre state să intre în recesiune”, scrie EFE.
Specialistul spune că, indiferent de motiv, dacă unele țări din Europa nu ar mai beneficia de gaz rusesc, vor fi probleme uriașe. Pe lângă faptul că vor trebui să găseasă furnizori alternativi, pe o piață deja adjudecată, vor trebui contruite și noi căi de distribuție. Asta pentru că instalațiile existente pentru gaze nu ar putea fi folosite și pentru alte surse de energie.
O soluție într-o astfel de situație ar putea fi gazul natural lichefiat, caz în care principalul vânzător ar putea fi Statele Unite. Pentru asta ar fi însă nevoie de instalații de regazificare, care de multe ori nu se găsesc în statele care importă masiv gaz rusesc.
Printre acestea se numără Austria, care importă aproape 80% din necesarul său de gaz din Rusia, care și exportă la rândul său un mic procent din acesta.
Pe lista statelor se află și Slovacia, care primește 100% din necesarul de gaze și petrol de la Kremlin. Fostele aliate istorice ale Rusiei, Bulgaria și Serbia, importă masiv gaz rusesc, 90% din necesar, respectiv 85%. Cehia importă și ea de la ruși, 87% ca să poată acoperi consumul intern, iar Ungaria, 70%.
România este al doilea cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din UE. Țara noastră importă din Rusia cel mult 20% din gazul necesar. Acest procent este acoperit în totalitate de gaz rusesc. Țara noastră mai cumpără și 40% din totalul de petrol de care are nevoie, tot de la ruși.
Specialiștii spun că țara noastră este capabilă să producă mult mai multă energie decât o face momentan. Însă România a închis o mare parte din centralele pe cărbune, fără a le înlocui. Din cele 38 care funcționau în 2011, astăzi mai sunt doar 13, relatează Ziarul Financiar. Potrivit Transelectrica, în următorii ani, mai multe centrale pe cărbune ar trebui scoase din funcțiune.
Metoda pe care a ales-o România este unică în Europa. Alte state, precum Polonia, au rămas la aceeași capacitate de producere de energie de 10 ani, asta pentru că toate centralele pe cărbune închise au fost înlocuite de energia solară și eoliană.
Și România a încercat într-o oarecare măsură să introducă energia verde, însă trecerea s-a făcut fără unități de stocare sau de echilibrare, astfel că producția de energie sutenabilă a României depinde de cum bate vântul. Și nu este o figură de stil, pentru că în perioada în care briza nu este suficientă, România se bazează pe importuri. 

Sursa: Realitatea Financiara