Nicholas Eriksson, specialist în statistică genetică, și colegii săi au lucrat prin comparație genetică pe două eșantioane de peste 10.000 de oameni. Rezultatul a constat în corelarea aversiunii față de coriandru cu prezența a două gene: una asociată cu preferința pentru miros, altă care leagă mirosul de gust.
Legătura genetică găsită de echipa de specialiști face parte dintr-un grup de gene receptoare olfactive care controlează simțul mirosului; o astfel de genă, în particular, OR6A2, pare a fi responsabilă de reacția noastră la coriandru. „Aceste rezultate confirmă faptul că există o componentă genetică în ceea ce privește percepția gustului de coriandru și sugerează că aversiunea poate fi cauzată de variante genetice ale receptorilor olfactivi“, au afirmat specialiștii. „Noi afirmăm că OR6A2 poate fi receptorul olfactiv care contribuie la detectarea unui miros de săpun la coriandru în cazul populațiilor europene“.
Coriandrul este o plantă folosită în tratamente naturiste și este recomandată pentru anorexie, balonări, tuse, conjunctivită, migrene sau gripă. Frunzele sunt folosite pentru aplicarea cataplasmelor pe zonele dureroase sau umflate, iar fructele de coriandru pot fi folosite să genereze suc, prin stoarcere. De asemenea, coriandrul are nenumărate beneficii, ajutând la păstrarea diabetului zaharat sub control, reducerea nivelului colesterolului, hipertensiunii arteriale, problemelor de digestie, inflamațiilor, infecțiilor, lupta împotriva cancerului, insomniilor, imunității scăzute.