România a pierdut în ultimii doi ani peste 20 de miliarde de lei pentru că este incapabilă să îi școlească pe elevi pentru o viitoare slujbă. De pe băncile școlii ies pe bandă rulantă manageri, funcționari publici ori specialiști în drept. Economia, însă are nevoie de peste un milion de oameni care să lucreze în construcții, dar și în alte domenii.
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile pe piața muncii a ajuns vara la valoarea record de 22,7 procente. Asta după ce, în ultimii cinci ani, a înregistrat o creştere continuă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept. În acelasi timp, în construcții, în turism și în industrie ar fi nevoie de peste un milion de angajați noi – în total – care sunt însă imposibil de găsit pentru a susține proiectele de dezvoltare avute în mod curent de investitori pe agendă.
În agricultură, lucrările din campaniile de primăvară și de toamnă sunt aproape imposibil de executat fără plăți exorbitante către zilieri.
Mai mult, România a pierdut 6% din PIB în ultimii doi ani, tocmai pentru că universităţile nu pregătesc oameni calificaţi pentru nevoile pieţei, ale companiilor. Adică 10 miliarde de euro, în 2018, şi alte 13 miliarde, anul acesta. Iar suma creşte cu 30 de procente în fiecare an. Indicele de necorelare a fost calculat de BNR folosind date Eurostat.
Una dintre cele mai mari probleme este aceea că programa şcolară universitară din România nu este actualizată de mai mult de 50 de ani. Aşa că, în era digitalizării, oamenii ajung, de voie, de nevoie, să înveţe singuri, online. În ciuda faptului că România este pe locul 6 în lume la viteza conexiunilor, 41% dintre români nu ştiu să folosească un calculator, arată Raportul Agendei Digitale pentru Europa.
Redactare G.M.
