Moșii de toamnă 2023. Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta morților. Sâmbăta Moşilor de toamnă este ziua în care Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe cei adormiţi. 

Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi în prima sâmbătă din luna noiembrie, zi cunoscută în tradiţia românească şi ca „Moşii de toamnă”. 

De aceea, în toate lăcaşurile de cult va fi oficiată în ziua de 4 noiembrie, după Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire pentru cei trecuţi la Domnul, scrie basilica.ro.

Sâmbăta Moşilor de Toamnă este ziua în care Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe cei adormiţi. În sfintele lăcaşuri, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiţi, care aduc bucate spre a fi sfinţite, aşa numite jertfe văzute, precum colivă, colaci, vin, dar şi lumânări sau tămâie. 

CITEȘTE ȘI: Ce nu trebuie să faci de SÂMBĂTA MORȚILOR. E mare păcat

În Biserica Ortodoxă Română există trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, „ale moşilor”.

Prima dintre ele este Sâmbăta Moşilor de iarnă, care este precedată de lăsatul secului de carne, Sâmbăta Moşilor de vară este cea de-a doua, iar Sâmbăta Moşilor de toamnă este cea de-a treia, şi este legată de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvâtorul de Mir.

Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, dar în special, sâmbăta dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, Sâmbăta Rusaliilor şi prima sâmbătă a lunii noiembrie sunt rânduite pentru pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri cei din veac adormiţi, zile care poartă denumirea de moşii de iarnă, moşii de vară şi moşii de toamnă.

Potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur, încă din vremea Sfinţilor Apostoli se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi cu nădejdea fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate în jurul secolului al VI-lea, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în cursul anului bisericesc.

De Moșii de Toamnă, credincioșii duc la biserică vin, colivă, prescură, dar și alte pachete pregătite de acasă pe care credincioșii le oferă celor nevoiași. Printre alimentele pe care le puteți oferi de pomană se regăsesc plăcintele cu mere, brânză sau dovleac și fructele de toamnă, cum ar fi mere, pere, gutui sau struguri.  

Credincioșii care doresc să ofere de pomană familiilor nevoiașe din satul natal sau pur și simplu întâlnite la colț de stradă, atunci prepară feluri de mâncare pe care merge și le oferă celor necăjiți.

În zona Munteniei, pe lângă coliva oferită de pomană, oamenii mai pun lângă aceasta și un ban, iar cel care le primește va avea să fie ferit de rele în tot restul anului.  

Pe lângă mâncare, oamenii dau de pomană și lumânări aprinse, pentru ca cei plecați dintre noi să aibă lumină pe lumea cealaltă, dar oferă și îmbrăcăminte celor care au nevoie.  

Credincioșii respectă o serie de tradiții în Sâmbăta Morților  sau ziua numită și cea a Moșilor de toamnă.  

Astfel că, pe lângă alimentele pe care le oferă de pomană credincioșii celor nevoiași, aceștia merg la biserică și participă la slujbe în cinstea celor adormiți. Rugăciunile rostite în această zi au scopul de a ierta păcatele celor decedați și de a-i ajuta să își găsească liniștea într-o lume mai bune.

Când vine vorba de activitățile din gospodărie, femeile nu au voie să măture în această zi, pentru ca praful să nu ajungă în ochii celor adormiți, și nici nu au voie să spele sau să arunce gunoiul pentru ca acestea să nu ajungă în mâncarea celor adormiți.