România importă frecvent energia electrică la cele mai ridicate prețuri din Europa. De exemplu, pe 15 iulie 2024, prețul energiei importate pe piața spot a ajuns la 207 euro/MWh, de patru ori mai mult decât prețul din Franța și de zece ori mai mult decât în Norvegia.
Momentul liberalizării pieței de energie electrică și eliminarea plafoanelor de preț maxim pentru clienți se apropie rapid. În mai puțin de șapte luni, plafonarea prețurilor ar trebui să fie eliminată, cel puțin teoretic. Problema principală este că această liberalizare va avea loc într-un context de creștere a prețurilor pe piață, ceea ce va pune presiune atât pe furnizori, cât și pe consumatori, unii dintre aceștia riscând să aibă facturi duble.
Pentru electricitate, există mai multe plafoane de preț maxim: 0,68 lei pe kWh pentru un consum lunar sub 100 kWh, 0,8 lei pe kWh pentru consumuri între 100 și 250 kWh pe lună, și 1,3 lei pe kWh pentru consumatorii noncasnici și pentru cei casnici cu un consum de peste 300 kWh lunar.
Prețul final facturat va fi întotdeauna cel mai mic dintre prețul plafonat (care depinde de categoria de client și de tranșele de consum), prețul contractual și prețul final calculat conform articolelor 5 și 6 din OUG nr. 27/2022, cu modificările ulterioare, care include costul de achiziție și o marjă de furnizare reglementată de 73 de lei/MWh.
Prețul final la consumator nu reflectă realitatea
Furnizorii de energie au subliniat în repetate rânduri că aceste plafoane sunt mult sub prețurile reale din piață. În România există în jur de 9 milioane de consumatori de electricitate și 3,5 milioane de consumatori de gaze. Actualul preț de 0,68 lei pe kWh este considerat de mulți prea mic pentru a fi sustenabil pe termen lung, deoarece nu acoperă integral costurile și taxele pe care furnizorii trebuie să le suporte. Vom analiza în continuare câteva calcule.
România importă frecvent energia electrică la cele mai ridicate prețuri din Europa. De exemplu, pe 15 iulie 2024, prețul energiei importate pe piața spot a ajuns la 207 euro/MWh, de patru ori mai mult decât prețul din Franța și de zece ori mai mult decât în Norvegia. Această situație se explică prin lipsa contractelor pe termen lung și reducerea producției interne de energie din surse regenerabile în perioadele de caniculă. În astfel de condiții, România este nevoită să importe energie la prețuri ridicate, în special pentru a acoperi cererea crescută în orele de seară.
La începutul lunii iulie, România a fost nevoită să importe masiv energie pentru a face față consumului crescut cauzat de caniculă. În plus, fiind o zonă deficitară în producția de energie, România a trebuit să sprijine și Ucraina, care se confruntă cu probleme majore în sistemul său energetic din cauza războiului.
Prețul la care România achiziționează energia de pe piață este considerabil mai mare comparativ cu cel plătit de țările din vestul Europei. Deși aceste costuri ridicate nu se reflectă momentan în facturile consumatorilor casnici, ele sunt acoperite prin decontări de la bugetul de stat către furnizori, atâta timp cât plafonarea prețurilor la energia electrică rămâne în vigoare.
