Duduie economia, după cum aflăm din ultimele date oficiale. A crescut în primele trei luni din 2022, ca un Făt Frumos, cât alții în 10 ani. Adică la puțin peste 5,2%. Dar nivelul de trai decent este un basm pentru milioane de români. Să nu ne lăsăm păcăliți de aceste date, pentru ca ele reflecta doar situația de dinaintea invaziei din Ucraina. A crescut și PIB-ul, dar a făcut-o pe spinarea noastră. Sau, mai exact, din buzunarele noastre tot mai goale. Sume uriașe au intrat în vistieria statului din cauza facturilor nesimțite la energie și a creșterilor de prețuri la produse și servicii. Modul în care politicienii se umflă în pene ar fi de ras, dacă mulți dintre noi nu am plânge de grijile tot mai multe și de neajunsurile tot mai mari. Economia noastră este, din păcate, una de consum. Și cum toate ajung să devină un lux, chiar și mâncarea, mi-e teamă să mă gândesc la cifrele pe care le vor prezenta aleșii pe trimestrul doi.
Încă de dinaintea războiului, românii nu mai cumpăra în neștire. De la mic la mare, am învățat sa strângem cureaua. Asa cum ne recomanda și guvernanții. Pe cuvânt ca am stins lumina în camerele în care nu stam, am setat temperatura în casa cu câteva grade mai jos decât de obicei si chiar am pus o patura în plus pe noi. Unii au băut chiar si ceai de tei, dar în zadar. Nu ne isterizam, știți. Dar criza ne afectează pe toți. Clasa de mijloc este înghițită tot mai mult de sărăcie. În curând vom avea doar nevoiași, adica aproape intreg poporulul, și bogați. Adică pe cei de la butoane și pe cei ai lor. Putini, dar mulți și povara pentru bugetele familiilor noastre care nu-și mai permit prea mare lucru. Și pentru ce facem toate acestea, stimați telespectatori și, mai ales, dragi politicieni? Pentru ce ne sacrificam noi? Ca sa fim în continuare furați la facturi? La pompă? Prețul carburanților a crescut iar fără precedent. Sare de 9 lei la majoritatea benzinariilor. Și de vina nu e doar războiul cinic provocat de Putin. Benzina se apropie chiar de 10 lei, iar motorina poate fi cumpărată, de cei mai norocoși dintre șoferi, cu 8,49 de lei pe litru.
Economistul Adrian Negrescu, unul dintre cei mai respectați specialiști, a explicat ca 60% din prețul carburanților e reprezentat de taxele și impozitele datorate statului. De ce nu intervenți, stimați politicieni, pe aceasta zona de fiscalitate. Aveți așa mare nevoie, pe termen scurt, de bani la buget? Retorica întrebare, din moment ce pentru salariile aleșilor locali deja s-au aprobat majorari chiar și de 500 de euro. Si demnitarii si-au marit salariile, cu sume de aproape 1400 de lei.
Marcel Ciolacu a reacționat imediat și a promis ca, dacă legea va fi promulgată, ea va fi retrimisa in parlament. Coaliția a promis ca strânge cureaua, mai ales in ceea ce privește aparatul administrativ. Așteptam seriozitate din partea dumneavoastră, mai ales acum, când nu mai e loc de greșeli în guvernarea țării. Asta pentru ca de partea cealaltă, pentru pensionarii vulnerabili și pentru romanii care muncesc pentru ca să fie tot sărăci, buzunarele sunt pline. Dar nu cu parale, ci doar cu promisiuni. Goale. Sper ca mesajul transmis ieri de președintele Klaus Iohannis sa fi fost înțeles pe deplin. Bunicii au nevoie urgenta de noi majorări, nu de ajutoare care vin sau nu. Asta pentru ca nici copiii lor nu ii mai pot ajuta. Nu se mai pot ajuta nici pe ei din cauza acestui tsunami economic ce este agravat de războiul din Ucraina.
Am citit astăzi o declarație a oficialilor armatei apărătoare, conform căreia un soldat rus e ucis la fiecare 5 minute. Dincolo de scepticismul cu care tratez aceasta informație, ma doare ca am ajuns sa calculam morții. Fie dintr-o tabăra, fie din cealaltă. Este clar că Putin nu poate câștiga în acest moment, dar este evident și faptul ca Ucraina nu poate învinge. Bătălia s-a transformat deja într-una de uzură care costa multe vieți, vinovate sau nu. Și își produce, dincolo de ororile de pe front, efecte negative la nivelul întregii lumi.
Jumătate de miliard de oameni riscă să facă foamea dacă acest oribil eveniment istoric nu se oprește cât mai curând. Paradoxal, dacă acest război nu va distruge lumea, o va salva. De ce? Dependența energetică de Rusia împinge Europa la o resetare fără precedent în acest domeniu. Observăm tot mai multe investiții, ale statelor de pe bătrânul continent, mai puțin România, în surse alternative. În energie verde. În noi combustibili. Este drept, pentru a ne rupe de Rusia va fi nevoie de niște ani, perioada în care preturile uriașe vor fi o realitate greu de suportat. Dar interzicerea accesului de produse rusești în UE, cea mai mare acumulare de piețe emergente din lume, va lovi crunt economia din care își finanțează Putin măcelul. Deocamdată, deși exporturile de gaze și țiței către China, India ori Pakistan au crescut ușor, rusii au o infrastructura slaba către statele din Asia. Chiar și asa, războiul continuă. Indiferent de costuri sau de viețile pierdute, de destinele distuse pentru totdeauna. Chiar dacă Rusia nu va pierde, Putin este deja învins de orgoliul și de încăpățânarea sa imperialista.
Setea sângeroasă de expansiune cu orice preț nu îl va așeza în galeria din care fac parte Petru cel Mare, Churchill, Roosevelt sau alții. El va fi alături de dictatori nebuni precum Hitler, Mussolini ori Stalin, expus în coșul de gunoi al istoriei. Însă, până la finalul războiului sau până la cel al lui Putin, trebuie sa supraviețuim noi, dragi români. Spuneam mai sus că, cel puțin pana acum, România nu a investit prea mult în modernizarea infrastructurii energetice. Ei bine, UE pune la dispoziție peste 2,4 de miliarde pentru statele care doresc să investească în acest domeniu.
Din acest buget, țării noastre ii sunt alocati aproape 1,4 miliarde de euro. Iată că sursa de finanțare există, mai trebuie doar putina voință politică pentru a o atrage. Aceasta injecție majora de capital, spun liderii europeni, e disponibila pentru a lansa proiecte ce vor diminua dependenta energetica de Rusia. Mai important este ca accesarea acestor fonduri se va traduce, pe termen mediu, în facturi decente pentru romani. Iată ca soluțiile va sunt la îndemână, stimați decidenți! Nu cautați scuze ca să nu le aplicați!
Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir
