La capătul unei campanii electorale acerbe, americanii își vor alege, marţi, președintele.
În lupta strânsă pentru fotoliul de lider de la Casa Albă sunt democrata Kamala Harris, vicepreședință în administrația lui Joe Biden, și republicanul Donald Trump, care aspiră la un nou mandat.
Deznodământul scrutinului este aşteptat de întreaga planetă, notează France Presse.
Ultimele sondaje de opinie nu au reuşit să îi diferenţieze pe cei doi rivali politici.
Potrivit unor analiști, numele viitorului preşedinte ar putea fie decis de doar câteva zeci de mii de voturi, iar rezultatele finale ar putea întârzia.
De altfel, Curtea Supremă a SUA se pregăteşte pentru un val de plângeri legate de alegeri.
Instanța, a cărei majoritate conservatoare de 6-3 include 3 judecători numiţi de Donald Trump în timpul mandatului său, a sprijinit deja campania acestuia. Curtea a anulat, în martie, o decizie a instanţei supreme din Colorado, care îl descalificase de pe buletinul de vot al alegerilor primare republicane.
În istoria recentă a SUA, există un precedent în care Curtea Supremă a decis rezultatul unor prezidenţiale.
În anul 2000, judecătorii au oprit renumărarea voturilor din Florida într-o luptă strânsă, oferindu-i astfel preşedinţia republicanului George W. Bush în detrimentul democratului Al Gore.
Campanie electorală neobișnuită
Când cursa pentru Casa Albă a început în ianuarie, preşedintele în exerciţiu Joe Biden nu s-a confruntat cu o opoziție serioasă în cadrul alegerilor primare democrate, pe care le-a câștigat cu ușurință.
Ziua de 27 iunie a schimbat cursul campaniei electorale.
O confruntare televizată cu Donald Trump s-a dovedit un eşec pentru Joe Biden, a cărui prestație a stârnit panică în tabăra democrată. Mai apoi, veteranul politician s-a retras din cursă, declarându-și sprijnul pentru vicepreședinta Kamala Harris.
Într-un timp record, aceasta a obținut sprijinul principalilor lideri democraţi, generând un val de entuziasm.
La 13 iulie, Donald Trump a fost ținta unui tânăr, care a încercat să îl asasineze în timpul unui miting electoral în Pennsylvania. Republicanul a fost împușcat în ureche.
Mai apoi, Donald Trump a fost învestit candidat la Convenţia Republicană.
La 10 septembrie, cei doi contracandidați s-au întâlnit în singura lor dezbatere faţă în faţă. Din toate punctele de vedere, democrata a fost în avantaj.
Sistemul electoral american
În mod tradiţional, alegerile prezidențiale au loc în Statele Unite ale Americii în ziua de marţi care urmează primei zile de luni a lunii noiembrie.
Liderul de la Casa Albă este ales pentru un mandat de 4 ani și nu poate cumula mai multe de două mandate, consecutive sau nu.
Alegerile din SUA implică un sufragiu universal indirect.
În fapt, cele 244 de milioane de americani cu drept de vot vor mandata cei 538 de „mari electori”, care reprezintă fiecare stat. Ulterior, aceștia desemnează ulterior preşedintele.
Pentru a-și asigura victoria, candidatul trebuie să obţină susținerea a 270 de mari electori.
7 state (swing states) oferă rezultate esenţiale pentru scrutin.
Pe final de campanie, atât Kamala Harris, cât și Donald Trump și-au concentrat atenția pe electoratul din Michigan la Arizona, Nevada, Wisconsin, Pennsylvania, Georgia şi Carolina de Nord.
Peste 75 de milioane de americani au votat anticipat, potrivit unei centralizări efectuate, sâmbătă, de Universitatea din Florida.
Pe întreg teritoriul SUA, alegătorii pot vota anticipat prin poştă sau fizic, înainte de ziua alegerilor de marţi, 5 noiembrie.
Pe lângă alegerile prezidenţiale, americanii vor vota şi pentru reînnoirea Congresului.
În joc sunt 34 de locuri din cele 100 ale Senatului de la Washington şi toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor.
