Sunt tensiuni tot mai mari între Ucraina și Rusia. Americanii sunt avertizați de autoritățile din Statele Unite să evite deplasările în Ucraina atât din cauza COVID-19, cât și din cauza ”amenințărilor crescânde din Rusia”. Avertismentul vine în contextul în care aproape 100 de mii de soldați ruși au fost mobilizați la granița Ucrainei. Jurnalistul Realitatea PLUS Ionela Arcanu vine cu o transmisiune exclusivă din Ucraina.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis la întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de la Bruxelles, că actuala comasare a trupelor rusești aproape de granița cu Ucraina este „nejustificată” iar acțiunile NATO nu pot fi considerate „provocări”. În același timp, Jens Stoltenberg a amintit că NATO a transmis un mesaj clar Rusiei, și anume că „vor exista consecințe grave dacă vor mai folosi încă o dată forța împotriva Ucrainei”, dar că „în același timp rămânem pregătiți pentru un dialog cu Rusia”.
Avertismentul oficialilor americani este o dovadă extrem de importantă că este iminent un atac din partea rușilor. Se vorbește despre o posibilă invazie la începutul anului viitor, potrivit jurnalistului Ionela Arcanu, trimis special Realitatea PLUS în Ucraina.
Oamenii din zonă mărturisesc că trăiesc cu această amenințare deja de opt ani. Și au învățat să supraviețuiască cu dorința rușilor de a invada Ucraina. Calitatea armatei este însă o problemă pe care o semnalează cei din Ucraina. Soldații nu au mai avut parte de solde mărite încă din 2019. Oamenii se mai bazează inclusiv pe populația civilă, care ar putea să intervină în cazul în care conflictul escaladează, mai transmite jurnalistul Realitatea PLUS Ionela Arcanu, într-o corespondență specială din Ucraina.
Tensiunile au apărut după ce Rusia continuă să întărească prezența militară la granița cu Ucraina. Sunt peste 100.000 de militari masați și a fost adus și armament militar de către ruși, a adăugat jurnalistul Realitatea PLUS Ionela Arcanu.
Reamintim că în ultimele luni a crescut numărul de forțe militare grupate de-a lungul frontierei dintre Rusia și Ucraina, permițând Moscovei să „creeze rapid forțe de lovitură și să pună bazele unei întăriri rapide”, potrivit oficialilor ucraineni din domeniul apărării. Aceștia susțin că, la începutul lunii decembrie, Rusia a mărit numărul de trupe în apropierea graniței cu Ucraina la 120.000 de soldați, inclusiv personal suplimentar al armatei, forțelor aeriene și navale. În același timp, potrivit Ucrainei, Rusia a intensificat și operațiunile din țara vecină Belarus, care se învecinează la nord cu Ucraina. Un Raport al Ministerului Apărării de la Kiev evidențiază că unele unități ale armatei ruse rămân în apropierea graniței Rusiei cu Belarus „la o distanță de aproximativ 260 km de granița de stat a Ucrainei”.
În același timp, liderul de la Kremlin neagă o invazie în Ucraina. Președintele Vladimir Putin a descris chiar că ipoteza potrivit căreia Rusia ar invada Ucraina este una „provocatoare”.
În urmă cu numai o săptămână, pe 17 decembrie, NATO a transmis că „orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”, într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE. Într-o rezoluție adoptată în aceeași zi, eurodeputații au solicitat guvernului de la Moscova să își retragă imediat forțele și să nu mai amenințe țara vecină. Europarlamentarii subliniază că acumularea militară reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității în Europa, și este, de asemenea, „un instrument de a extrage concesii politice de la Occident în detrimentul Ucrainei”.
Rusia a anexat Crimeea într-o mișcare fără precedent în urmă cu peste 7 ani. Pe 21 martie 2014, la patru luni de la începutul protestelor pro-occidentale din Ucraina, președintele Vladimir Putin semna Legea care oficializa integrarea Crimeei în Federația Rusă. Cu doar o lună în urmă, Putin ordona manevre militare la frontierea cu Ucraina, iar sediile Guvernului şi Parlamentului din Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, au fost ocupate de miliții pro-ruse. La referendumul impus în urmă cu 7 ani, pe 16 martie 2014, ucrainenii au fost forțați să aleagă între alipirea de Rusia și o autonomie mai mare a Ucrainei, cu forțele militare în țară. După alipirea ilegală a Crimeei, cei 7 ani au fost marcați de încălcări ale drepturilor omului, ceea ce a atras sancțiuni din partea UE și a NATO. UE nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional.
