Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a vorbit, într-un interviu în exclusivitate luat de jurnalista Realitatea Plus Cristina Răduță, despre măsurile impuse de autoritățile din țara noastră pentru combaterea pandemiei și riscul de a ajunge în situația în care a fost regiunea italiană Lombardia în primul val.
Vaccinul anti-Covid ar putea apărea la finalul anului sau la începutul lui 2021, dar acesta ar putea fi disponibil întregii populații cel mai devreme într-un an, a precizat Rafila. Despre modelul suedez, reprezentantul României la OMS a subliniat că a avut succes pentru că populația respectă regulile și are încredere în autorități.
Ce părere aveți despre transformarea tuturor spitalelor în spitale care într-adevăr ar putea să preia cazuri Covid. Nu cumva ne-am putea îndrepta spre acel scenariu Lombardia?
Rafila: Este vorba nu despre transformarea tuturor spitalelor, ci despre amenajarea în spitale a unor zone care pot să trateze și pacienții Covid, care să fie într-un flux separat de pacienți de restul persoanelor care vin și cu alte afecțiuni. E un lucru normal, se întâmplă în toată Europa, nu este ceva neobișnuit. Dar, probabil, nu se pot alege toate spitalele, ci doar acele spitale care din punct de vedere organizatoric, constructiv, prezintă posibilitatea organizării de circuite separate care să nu favorizeze în niciun fel transmitera bolii de la persoanele infectate către alte categorii de pacienți. Cred că este o decizie care este corectă.
Erau mulți medici, inclusiv la Spitalul Floreasca, care au spus că ar fi fost mai sigură varianta de a lua paturile de la Terapie Intensivă și de le duce în locurile în care într-adevăr se tratau pacienți pozitiv.
Rafila: Întotdeauna e o problemă când se ia o astfel de decizie. Nu știu în ce măsură Spitalul Floreasca întrunește aceste condiții de separare a fluxurilor de pacienți. Deci ele nu trebuie luate nediscriminatoriu, trebuie analizată situația și doar acolo unde se poate lucrul ăsta… Sunt spitale pavilionare, de exemplu, care permit organizarea unui pavilion sau a două pavilioane separate pentru îngrijirea acestor pacienți sau alte tipuri de spitale care permit organizarea unui etaj separat și cu intrare dedicată, deci de la caz la caz trebuie analizat și nu trebuie aplicată o măsură unitară.
Care sunt predicțiile pentru următoarele luni? Se vorbea despre 7.000 de cazuri cam în două săptămâni.
Rafila: E greu să faci predicții. Noi trebuie să fim cu picioarele pe pământ. Pe de-o parte, să sperăm că această creștere care se manifestă de foarte mult timp – pentru că, practic, creșterea numărului de cazuri a început în iunie, și, chiar dacă au fost perioade de stagnare a creșterii, imediat, ulterior, am atins un nou prag, nu am avut practic niciun moment în care să constatăm, de la o săptămână la alta, descreșteri ale numărului de cazuri – deci important este să se oprească creșterea. Când se va întâmpla acest lucru, la câte cazuri se va întâmpla acest lucru, nu putem să știm. Trebuie întâi să vedem dacă măsurile recent luate de Guvern au avut sau nu au avut vreun impact și, ulterior, putem să ne apropiem, dacă vreți să facem o predicție, ținând cont de rata de reproducere, care în România este 1,2, adică o persoană infectată transmite boala – sigur, e o chestiune de matematică, nu este o chestiune, cum să va spun…aplicabilă ad literam – deci la 1,2 persoane înseamnă că tot timpul se îmbolnăvesc mai multe persoane, iar lucrul ăsta duce la creșterea evidentă a numărului de cazuri. Mai multe cazuri înseamnă că, peste un anumit interval de timp, vom avea o creștere la secțiile de Terapie Intensivă care deja sunt ocupate în proporție de 80%. Ministerul Sănătății încearcă să găsească și alte disponibilități, identificarea unor paturi în alte spitale, pe de-o parte și, pe de altă parte, acest lucru va genera, evident, și un număr mai mare de decese, ceea ce este, într-adevăr regretabil, dar este o situație care se întâlnește în țările care au această creștere a numărului de cazuri. În momentul de față, cu puține excepții, în Uniunea Europeană toate țările înregistrează creșteri rapide ale numărului de cazuri. România nu se situează în afara acestui trend.
Apropo de aceste decese despre care pomeneați puțin mai devreme. Cum se face că, totuși, nu avem atât de multe cazuri precum Marea Britanie, Spania sau Italia, și decesele sunt destul de multe? Pe locul 3 stăm în Uniunea Europeană, cum putem explica?
Rafila: Numărul de cazuri și numărul de decese sunt raportate la populație, deci discutăm despre o corecție. Noi acum avem un număr de cazuri echivalent cu cel din Marea Britanie, deci suntem tot acolo. Noi avem 250 de cazuri de 100.000 de locuitori și ei cred că sunt cam pe la același trend. În Italia sunt mai puține, sunt în jur de 100. Trebuie să ne comparăm cu țări care au cam același număr de cazuri raportat la numărul de locuitori, de exemplu Austria. E vorba, sigur, și de posibilitățile sistemului medical din România, pe de-o parte, pe de altă parte e vorba despre structura pe grupe de vârstă și de comorbidități în cazul celor care se îmbolnăvesc, deci sunt mai mulți factori care ar trebui analizați din punct de vedere al sănătății publice ca să se poată acționa acolo unde vedem că sunt probleme care influențează în mod negativ mortalitatea. Situația tipică este în Cehia, o țară cu un sistem de sănătate bun, destul de dezvoltată, probabil cea mai dezvoltată din fostele țări comuniste, și care înregistrează nu numai cel mai mare număr de cazuri din Europa raportat la populație – dacă noi suntem la 250, ei sunt pe la 1.000, deci au de patru ori mai multe cazuri decât România – iar mortalitatea la ei este chiar mai mare decât la noi. De ce se întâmplă lucrul ăsta? În momentul în care sistemul de sănătate nu mai poate prelua pacienții, atunci sigur că îți crește mortalitatea pentru că nu mai poți să acorzi asistență medicală corespunzătoare. Chiar dacă acorzi, acorzi în condiții improvizate, fără personal specializat și lucrul ăsta are impact foarte serios asupra mortalității.
Cum vedeți organizarea alegerilor?
Rafila: Eu nu vreau să comentez legat de organizarea alegerilor. Să așteptăm să vedem dacă în perioada următoare se întâmplă ceva legat de stabilizarea numărului de cazuri. Decizia trebuie să fie politică și să țină cont de toate aceste elemente.
Sunt luni bune de când a fost înregistrat primul caz în România. Remdesivirul înțelegeam că ar fi cel mai eficient, după care spuneau că, de fapt, nu este la fel de eficient. Cum le putem explica oamenilor, ce au de făcut, care e tratamentul, ce se poate face după ce se infectează?
Rafila: Oamenii nu trebuie să se trateze singuri, asta e o mare greșeală. Sunt multe persoane care iau antibiotice sau antivirale fără recomandare medicală. Unii iau chiar profilactic, preventiv, este cea mai mare greșeală să faci lucrul ăsta. Singurul lucru este să se adreseze la medic. Tratamentele, sigur, sunt limitate din punct de vedere al eficacității, dar să sperăm că în perioada următoare acest lucru se va corecta pentru că, cu siguranță, dezvoltarea în industria farmaceutică a unor produse noi va avea loc.
Se vorbea despre o insuficiență a dozelor de Remdesivir. Cum stăm în acest moment?
Rafila: Nu știu să vă spun, dar este un contract mare făcut de Comisia Europeană pentru o cantitate foarte mare de medicamente din această clasă, antivirale, Remdesivir, și ele vor fi distribuite țărilor din Uniunea Europeană în perioada următoare. Nu cred să fie neapărat pobleme legate de acest produs.
Când am putea avea un vaccin eficient? Am văzut că sunt tot felul de teste la nivel mondial. Există vreun ser foarte aproape de a ieși pe piață și de a fi sigur?
Rafila: Sunt mai multe vaccinuri, nu e doar unul singur, în faza a treia de studii clinice. Sperăm că până la sfârșitul anului sau începutul anului viitor o să existe cel puțin unul sau două vaccinuri care să fie disponibile. Procesul va continua cu siguranță în tot cursul anului viitor. Important este să existe disponibilitatea vaccinului în cantitate suficientă. Din fericire, acum, ca și în cazul Remdesivirului, Comisia Europeană a încheiat precontracte cu principalii producători care se află în faza avansată de omologare a acestor vaccinuri și, în cazul în care vor fi aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului – numai dacă sunt sigure și eficiente – atunci probabil că în primele luni din anul viitor vom beneficia și noi și, bineînțeles, trebuie făcută o prioritizare, o ierarhizare a categoriilor care urmează să primească acest vaccin, inițial personalul medical, și e normal așa, să fie protejați ca să poată să îngrijească pacienții și, la rândul lor, să nu transmită boala acestora, și ulterior persoanelor cu comorbidități și populației generale, probabil până la sfârșitul anului viitor.
Apropo de acea imunizare de grup pe care a mizat Suedia. Cum vi se pare varianta, pentru că vedeam că înregistrează destul de puține cazuri?
Rafila: În această perioadă, lucrurile s-au schimbat. Dacă, inițial, în Suedia au fost multe cazuri, multe persoane vârstnice care au decedat – chiar suedezii au o jumătate din populația din România și au avut număr mare de cazuri și de decese la început – ulterior lucrurile s-au liniștit. Să nu înțelegem greșit. Suedezii respectă regulile, problema este că ele nu sunt impuse, ele sunt asumate de către populație și le respectă. Asta, de fapt, îmi arată că, dacă populația are încredere în autorități și colaborează cu autoritățile, rezultatele sunt bune. Cred că asta ar trebui să reținem noi din modelul suedez.
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala