Serviciile de informații au elaborat, după cum chiar premierul Nicolae Ciucă recunoaște, 10 proiecte de legi ale securității naționale pe care le-au trimis Guvernului. În esență, ele acordă puteri semnificativ sporite serviciilor de informații, acordă imunitate ofițerilor SRI și SIE, fac aproape imposibil de demis șefii celor două servicii și obligă cetățenii să colaboreze cu serviciile secrete la cererea acestora. Președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că va avea grijă ca legea să fie corectată.
Jurnaliștii de la G4media au făcut o analiză referitoare la pașii pe care ar trebui să-i facă decidenții politici pentru a scoate serviciile secrete din economie și politică.
Primul pas se referă la prezența serviciilor de informații în mediul economic. Firmele sub acoperire ale foștilor ofițeri, implicarea în companiile de stat, toate sunt reclamate de ani buni de mediul de afaceri. Antreprenorii se plâng de lipsa șanselor egale, fiind forțați să concureze cu firme ce se bucură de protecție și de acces superior la informații. Însă pachetul de legi le întărește prezența în economie.
A doua temă majoră propusă de jurnaliști este controlul asupra serviciilor. În acest moment funcționează pe dos: comisiile parlamentare sunt controlate de servicii, și nu invers. Și tradiționalul raport anual al șefului SRI în fața Parlamentului a devenit facultativ, potrivit noului pachet de legi. Mai mult, Parlamentul este invitat la SRI, nu mai merge șeful serviciului în Parlament.
Pasul numărul 3 ar fi durata și numărul mandatelor directorilor de servicii, dar și modalitatea prin care se demit în caz de abuzuri de putere. Propunerile făcute de servicii sunt deocamdată neclare.
A patra chestiune se referă la limitarea influenței serviciilor în politică. În ultima perioadă serviciile secrete au ajuns la o influență fără precedent în guvern, ministere și companii de stat. Numeroase persoane apropiate de servicii au fost numite la vârful instituțiilor-cheie din stat.
Iar ultima propunere face referire directă la demilitarizarea serviciilor. România este printre ultimele țări în care angajații acestora sunt militari. Ei nu sunt civili și nu pot fi anchetați decât de procurorii militari.
Potrivit unei analize Deutsche Welle, pachetul de legi care modifică în special legislația SRI și SIE a fost conceput ca și cum România ar urma să intre curând în război, sau ca și cum libertatea personală a cetățenilor n-ar mai conta foarte mult.
Un fost șef de serviciu secret spunea la o întâlnire informală la care erau prezenți câțiva jurnaliști că politicienii sunt cei care dau putere serviciilor și că pe vremea când era în funcție, politicienii întrebau serviciile ce trebuie să facă, o ispită în fața căreia cei mai mulți nu rezistau.
O altă față a problemei ar putea fi situația în care politicianul nu înțelege importanța unui document primit de la servicii. George Maior, directorul SRI din perioada președinției Băsescu, explică într-un studiu că politicienii nu iau mereu în serios analizele primite, mai ales dacă sunt redactate într-un mod neatractiv.
Serviciul Român de Informații are voie, conform legii, să aibă societăți comerciale sub acoperire, să facă afaceri să aibă o regie autonomă, spitale, precum și organizații neguvernamentale. În Legea de funcționare a Serviciului de Informații Externe nu apare însă această permisiune, dar nici interdicția unor activități de acest gen, care oricum nu pot fi controlate din parlament.
Iar aceste privilegii se păstrează și în proiectul pachetului de legi privind siguranța națională, numai că se adaugă multe altele. Amenințările la adresa securității naționale se extind foarte mult, oferindu-le ofițerilor de informații nu doar prerogative importante, după modelul american, ci și protecție sporită, potrivit documentelor văzute și analizate de G4media.
În noua viziune a legislației securității naționale ofițerii SRI și SIE vor avea imunitate, vor putea obliga cetățenii și companiile comerciale să colaboreze, vor putea reveni în forță în zona juridică, vor putea din nou să supravegheze telefoanele și internetul, cu toate că judecătorii Curții Constituționale au interzis încă din 2016 aceste lucruri.
Totuși, apropierea războiului de granițele României ar putea fi un motiv serios de modificare a legislației siguranței naționale, mai ales că informațiile serviciilor secrete ar putea deveni vitale pentru protejarea civililor, în cazul unor gesturi exagerate din partea Rusiei, se mai arată în această analiză.
