România are din ce în ce mai puţine fabrici care produc local medicamente, pe piaţă având licenţă de funcţionare 120 de firme de produse farmaceutice. Aceste companii generează o sumă de afaceri de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit Registrului Comerţului. Cu toate acestea, după revoluţie nu au mai fost făcute investiţii în construirea unor noi fabrici în ţară. Având în vedere perioada pandemică pe care o traversăm, din ce în ce mai multă lume se întrebă de ce nu se pot fabrica şi în România vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie.
PRODUCEM DOAR 4% DIN NECESARUL DE MEDICAMENTE
Dragoș Damian, director executiv al PRIMER și CEO al „Terapia Cluj” „Nu se pot fabrica vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie în ţară, România are de recuperat un decalaj tehnologic de cel puţin 10 ani faţă de Europa Centrală. Spre deosebire de ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia care au dat importanţă industriei farmaceutice şi au investit în acest sector economic, România a regresat şi a devenit un simplu importator de vaccinuri şi medicamente, ajungând să producă mai puţin de 4% din consumul de medicamente al populaţiei”
În perioada comunistă, România voia să fie cunoscută drept o țară care „trăiește” în procent de sută la sută din producția internă. Din acest motiv țara noastră a stopat importurile și, mai mult de atât, a devenit un exportator care avea o piață de desfacere destul de mare. Bineînțeles că acest lucru era valabil și în cazul industriei farmaceutice.
CEAUȘESCU NU VOIA PASTILE DE AFARĂ
„Eu cred că chestiunea aceasta cu consumul de medicamente s-o scoatem, însă practic, într-adevăr trebuie să punem capăt importului de medicamente, spitalele să prescrie medicamentele pe care le avem în țară.”
Acum, la mai bine de 30 de ani de la căderea regimului comunist, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) atrage atenția că industria românească nu are capacitatea tehnologică și nici suficient personal pentru a începe producția de vaccinuri în țară.
Institutul Cantacuzino, singurul centru în care s-a produs vreodată vaccin în România, se află în prezent în subordinea Ministerului Apărării. Din păcate, aici nu s-a mai produs nici măcar o doză de vaccin încă din anul 2015. Așa că institutul nu poate să primească autorizație de producție nici pentru vaccin anti-COVID și nici pentru alt fel de vaccin. Motivul? Unitatea nu îndeplinește standardele tehnologice necesare. Și este și normal să fie așa având în vedere că nu s-au mai făcut investiții de ani de zile.
În aceste condiții, PRIMER atenționează că în România nu se vor putea fabrica vaccinuri sau medicamente noi, de ultimă generație, mai devreme de următorii trei ani, și asta în cazul în care se vor face investiții în domeniu.
INDUSTRIA FARMACEUTICĂ, ÎNGROPATĂ
Dragoș Damian, director executiv al PRIMER și CEO al „Terapia Cluj”„De mai bine de cinci ani, PRIMER propune o serie de măsuri pe termen lung de sprijinire a producţiei de medicamente pe teritoriul ţării. Am solicitat ca domeniul să fie considerat de importanţă strategică pentru a beneficia de facilităţi fiscale.”
Sursa: Mediafax/descopera.ro
Problema este pasată de la minister la minister și de la o guvernare la alta. În timp ce alte țări precum Austria, Franța sau Ungaria încep să acceseze fonduri europene și să creeze situri mari de fabricație de vaccinuri și medicamente moderne pentru aprovizionarea întregii Uniuni Europene, România face ce știe ea mai bine: stagnează. Ba mai mult, autoritățile au descurajat și mai mult producția, și așa redusă, de produse farmaceutice românești prin manipularea „taxei clawback” care a crescut considerabil în ultimii ani. Taxa a fost introdusă inițial în anul 2009, în contextul crizei financiare și trebuia să reprezinte o soluție temporară. Totuși, după mai mult de 10 ani, taxa încă există și le creează probleme producătorilor locali de medicamente.
TAXA CLAWBACK, EFECT DISTRUCTIV
Dragoș Damian, director executiv al PRIMER „A venit momentul să nu se mai tragă de timp periclitând astfel un sector economic strategic pentru orice țară, ci să se ia măsuri serioase, asta incluzând și o investigație a serviciilor statului român în acest sector. Efectul “taxei clawback” este mai distructiv decât al OUG 114, pentru că preturile la medicamente sunt controlate, astfel încât medicamentele fabricate în țară sunt nerentabile.”
Rămâne de văzut dacă România va reîncepe vreodată să exporte mai mult decât să importe și dacă guvernul se va opri din a le pune piedici producătorilor autohtoni de medicamente. Până atunci însă, nu se poate vorbi de fabricarea în țara noastră a unor medicamente sau vaccinuri de ultimă generație.
