Ce trebuie să știi despre starea de alertă și despre măsurile pe care le vor impune autoritățile în timpul epidemiei de coronavirus de săptămâna viitoare. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va mai prelungi starea de urgență dar se va decreta starea de alertă din 15 mai. Ce drepturi pot fi restrânse în continuare și în timpul stării de alertă?
Starea de alertă este declarată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și este determinată de evenimente care amenință viața sau sănătatea. În timpul stării de alertă nu este exclusă restrângerea unor drepturi, în funcție de situația de urgență care o generează. Spre deosebire de starea de urgență, cea de alertă are o durată variabilă. Îmbolnăvirile în masă sunt printre factorii care determină declararea acesteia, potrivit legii (Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004).
Printre măsurile obligatorii din timpul stării de alertă anunțate de președintele Iohannis sunt purtarea măștilor de protecție, întâlnirile cu alte persoane numai în grupuri de maximum trei, deplasările în localități fără declarație pe propria răspundere.
Ce este starea de alertă
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la aplicarea imediată a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire urgente, de avertizare a populaţiei, de limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante.
Ce poate provoca o situație de urgență
Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).
Cine decide declararea stării de alertă la nivel național, local și județean
La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).
În localităţi, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor.
La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului. La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean. Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).
Declararea stării de alertă din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă, de evacuare a persoanelor a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.
Ce măsuri pot fi luate în timpul stării de alertă
Zonele afectate de pandemie, la fel ca cele afectate alteori de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă.
Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol
– declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă
– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative
– acordarea de ajutoare de urgenţă
– instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;
– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională
– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice
Ce drepturi ale cetățenilor pot fi restrânse pe timpul stării de alertă
Pe timpul stării de alertă se pot dispune măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Printre acestea, se pot restrânge dreptul la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii.
În același timp, măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
Starea de urgență a fost instituită pe teritoriul țării noastre pe 16 martie 2020 prin decret prezidențial. A fost prelungită ulterior, de președintele Klaus Iohannis până pe 14 mai.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, la 4 mai, că după 15 mai se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă.
„Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislaţia specifică”, a spus preşedintele într-o declaraţie la Palatul Cotroceni.
