Termenul de „brain fog” (disfuncție cognitivă persistentă) a devenit tot mai comun pe perioada pandemiei, fiind unul dintre simptomele caracteristice sindromului post-COVID-19. Ceață cerebrală este un termen utilizat pentru a descrie diverse simptome cognitive legate în mod obișnuit de o funcționare deficitară a creierului. În cele mai multe cazuri, ceață cerebrală nu prezintă semnificație patologică și poate fi cauzată de sterile de oboseală psihică prelungită, fluctuațiilor hormonale sau administrării anumitor tipuri de medicamente pentru tratarea anumitor afecțiuni.
Deși ceața cerebrală poate fi cauzată de o serie de factori diferiți, inclusiv stresul, boală și alimentația deficitară, există mai multe strategii pe care le puteți folosi pentru a aborda această afecțiune. Creșterea aportului de nutrienți esențiali (acizii grași omega-3 și vitaminele B), mișcarea regulată și un somn adecvat pot ajută la combaterea ceții cerebrale.
Este normal să experimentați ocazional aceste simptome, în special în timpul perioadelor foarte solicitante. Cu toate acestea, persoanele care constată că ceața cerebrală interferează în mod regulat cu activitățile lor zilnice ar trebui să solicite asistență medicală. Persistența simptomelor care alcătuiesc tabloul clinic de ceață mentală sau agravarea acestora până la alterarea calității vieții pacientului, pot sugera debutul unor patologii neurodegenerative de tipul bolii Alzheimer, demență cu corpi Lewy sau boală Parkinson
SEMNE COMUNE DE CEAȚĂ CEREBRALĂ:
Ceață cerebrală este un termen medical utilizat pentru a descrie o serie de manifestări la nivel cerebral resimțite sub formă de:
- Dificultăți de concentrare sau de focalizare asupra sarcinilor
- Probleme de memorie pe termen scurt
- Uitarea
- Confuzie
- Anxietate
- Cefalee
- Senzație de „ceață” sau „groggy”
- Lipsa de motivație sau de energie, cum ar fi sindromul oboselii cronice
- Dezorganizare
- insomnie
FACTORI DE RISC:
Principalii factori de risc care predispun la apariția brain fog sunt:
- Radiațiile electromagnetice emise de către calculatoare, telefoane, tablete
- Expunerea îndelungată la niveluri crescute de stress
- Tulburările de somn: insomnia
- Depresia și alte boli psihice
- Niveluri scăzute de zahăr din sânge
- Deficitul alimentar de antioxidanți, aminoacizi esențiali, vitamine și minerale conținute în special de fructe și legume proaspete
- Expunerea la substanțe chimice toxice, insecticide sau smog (un tip particular de poluare a aerului).
- Boală Alzheimer, alte forme de demență și declinul cognitiv legat de vârstă.
- Tensiune arterială crescută.
- Congestie nazală
- Infecții virale, cum ar fi COVID-19 și HIV.
- Tulburări autoimune (scleroză multiplă, lupusul)
- Modificări hormonale (menopauză, sarcină și tulburări tiroidiene)
Ceața creierului poate fi și un efect secundar al multor medicamente, cum ar fi: chimioterapia pentru cancere, antihipertensive, somnifere, antihistaminice, anxiolitice, antivomitive.
Tratament:
Simptomele „brain fog” sunt polimorfe, interesează multiple sisteme și sunt dificil de cuantificat. La momentul prezent nu a fost dezvoltat un instrument precis, validat, prin care să poată fi măsurat gradul disfuncției cognitive. Tocmai pentru că aceste simptome sunt vagi și dificil de evaluat, studii clinice pentru evaluarea eficacității unor eventuale terapii farmacologice și alte tipuri de intervenții vor fi dificil de implementat. Unii experți consideră că practica medicală în ceea ce privește disfuncția cognitivă persistentă poate fi informată în mod subiectiv pe baza experiențelor anterioare ale pacienților care pot detalia ce a funcționat pentru ei și ce nu în adresarea acestor simptome.
Primul pas este modificarea stilului de viață! Adoptarea unui stil de viață sănătos și renunțarea la vechile obiceiuri contribuie la ameliorarea simptomatologiei, chiar disparitia ei.
- Exercițiu fizic: exerciții fizice zilnice
- Dietă: aport alimentar și hidric adecvat, evitarea consumului de alcool, cofeină și zahăr
- Odihnă: combaterea insomniilor
- Managementul stresului: găsirea umorului într-o situație.
- Controlul nivelului de stres: cunoașterea propriilor limite, evitarea situațiilor potențial stresante, Consolidarea puterii creierului: hobby-uri, rezolvarea puzzele-urilor
În funcție de ceea ce vă cauzează simptomele, medicul dumneavoastră vă poate ajută să le atenueze.
Deși s-ar putea să întâlniți online multe așa-numite „remedii naturale” pentru ceața creierului, cel mai bine este să vă consultați cu medicul dumneavoastră înainte de a adăuga orice suplimente fără prescripție medicală sau pe bază de plante sau vitamine în dietă dumneavoastră pentru a vă asigura că nu vor provoca. probleme suplimentare sau interacționați negativ cu alte medicamente pe care este posibil să le luați deja.
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
