În 2017 Curtea Europeană a Drepturilor Omului constata că România are prea puține celule și prea mulți deținuți în penitenciare! Iar tot atunci țara noastră primea termen până în 2025 să rezolve acest lucru, dar și problema condițiilor de detenție. Principala recomandare era să se asigure minimum patru metri pătrați pentru fiecare deținut, dar și condiții decente celor încarcerați.
Guvernul a aprobat la scurt timp un plan de măsuri care trebuia pus în practică în următorii șapte ani. Cifrele de astăzi arată însă că promisiunile au rămas doar pe hârtie. Până acum statul român nu a amenajat niciun loc nou de detenție, ci s-au făcut doar reamenajări și s-au creat 200 de locuri noi în celulele conforme, potrivit jurnaliștilor de la Europa Liberă. Așadar doar un penitenciar din 45 respectă 100% normele europene.
În cele 45 de închisori din toată țara sunt pe hârtie aproximativ 17.500 de locuri. În 2016 acestea erau ocupate de 28.000 de oameni, iar acum sunt ocupate de sub 22.000 de deținuți. Faptul că nu sunt locuri suficiente înseamnă că deținuții sunt îngrămădiți în celule care cazează și peste 30 de condamnați. Supraaglomerarea, spun specialiștii, face ca reintegrarea în societate să fie aproape imposibilă, ba chiar îi face pe unii deținuți să iasă mai înrăiți decât au intrat. Iar asta și pentru că „Numărul abuzurilor fizice sau psihice de după gratii este foarte mare într-un spațiu care nu poate fi controlat de gardieni.”, au explicat reprezentanții unei asociații pentru Apărarea Drepturilor Omului, pentru cei de la Europa Liberă. Deținuții agresează sau sunt agresați fizic sau sexual de alți colegi de celulă.
Unul dintre cei agresați a ajuns în urmă cu câțiva ani la penitenciarul din Iași. În trei săptămâni acesta a fost umilit și torturat de colegii de temniță.
LA CE A FOST SUPUS UN DEȚINUT DE 19 ANI
„Am fost abuzat sexual timp de două săptămâni, zi de zi, seară de seară, în Penitenciarul Iași. (… ) În afară de abuzurile sexuale și bătăile la care am fost supus, agresorii mei mă mai puneau să le fac masaj sau ventilație, când era caniculă. Dormeam două-trei ore pe noapte.”
SURSA: Europa Liberă
După ce medicul închisorii a constatat violul și abuzurile, tânărul a fost mutat la penitenciarul de la Poarta Alba, județul Constanța.
Iar o problemă importantă este legată și de condițiile din închisori. Reprezentanții asociațiilor au mers la penitenciarul Jilava și au constatat că deținuții nu aveau apă caldă deși munceau la groapa de gunoi Glina.
Un alt exemplu ar fi unul dintre cele mai dure penitenciare din România, cel din Giurgiu. Acolo au fost amenajate opt colivii metalice în care sunt scoși zilnic la aer, câte o oră, deținuții cei mai violenți. Sunt scoși pe clădire, pentru că în curte nu s-a găsit spațiu pentru a ieși la aer, conform legii. Este vorba despre cei din secția GSR, adică Grad sporit de Pericol. Conducerea penitenciarului spune că acest sector este necesar pentru a proteja viața gardienilor și a celorlalți condamnați, potrivit presei
Penitenciarele din România se află în subordinea Ministerului Justiției. Ministrul Cătălin Predoiu a spus că problemele sistemului de detenție pot fi rezolvate doar cu o finanțare adecvată. Iar deși Administrația Națională a Penitenciarelor are de 2 ani o finanțare europeană de peste 177 de milioane de euro pentru a amenaja două închisori noi, până acum nu s-a pus nicio cărămidă. Reprezentanții ANP dau vina procedurile administrative greoaie.
Lipsa de inițiativă a Ministerului Justiției îi avantajează pe infractorii periculoși, condamnați înainte de 2019, care în baza recursului compensatoriu impus din 2017 pot ieși mai repede de după gratii. Iar pe lângă asta, pot obține și bani de la stat. Între 3.000 și 10.000 de euro au fost sumele compensatorii acordate de CEDO pentru deținuții care reclamau condițiile inumane în închisoare. Între 2011 și 2017, România a achitat anual despăgubiri în medie de 5 milioane de euro, pentru peste 500 de condamnați.
Recursul compensatoriu a fost ideea ministrului justiției din 2017, Tudorel Toader. Ca recompensă pentru condițiile de tortură din penitenciare, fiecare deținut primea o micșorare a condamnării. Astfel că la fiecare 30 de zile de stat după gratii, condamnatului i se mai scădeau alte șase zile. Practic, la cinci luni de temniță se consideră că deținutul a executat șase luni din pedeapsă.
În decembrie 2019, recursul compensatoriu a fost anulat în Parlament, după ce la Palatul Victoria a fost instalat un nou guvern condus de Ludovic Orban. Prevederile recursului compensatoriu se aplică în prezent oricărui condamnat înainte de decembrie 2019, când legea a fost abrogată.
În ceea ce privește investițiile propriu-zise, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că va crește capacitatea de cazare la anumite unități din țară, în Deva, Găești, Târgu Jiu și Târgu Ocna vor fi 512 locuri noi de detenție, iar lucrările vor fi gata în 2025.
Dorin Iacob, radiografia problemelor din închisori: „Statul român are un cancer în sistemul penitenciar”
Sursa: Realitatea din Justitie