Ani de zile, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a colectat miliarde de dolari în taxe de la cei mai mari debitori ai săi, o practică penalizatoare pentru cei care au cea mai mare nevoie.

Săptămâna trecută, FMI a dat publicităţii un comunicat în care spune că „un număr” de membri ai Board-ului sunt deschişi la revizuirea politicilor privind suprataxele, respectiv taxele percepute statelor ce se împrumută mai mult decât cota alocată sau au nevoie de mai mult timp pentru achitarea împrumutului. Ratele au depăşit 8% la unele împrumuturi, povara de peste şase miliarde de dolari fiind resimţită de o serie de ţări, inclusiv Argentina, Egipt şi Ucraina.

Luiz Inacio Lula da Silva, liderul Braziliei, ţara care deţine anul acesta preşedinţia rotativă a G20, a promis să facă din reducerea taxelor principala problemă, pe fondul solicitărilor sale de reformare a sistemului financiar internaţional. Chuy Garcia, membru al Camerei Reprezentanţilor din SUA, intenţionează să reintroducă legislaţia din 2022 pentru revizuirea şi renunţarea la suprataxe, a anunţat marţi biroul său.

FMI a descris taxele ca fiind o parte necesară a modelului său financiar, menit să descurajeze împrumuturile prea mari şi perioada prea lungă de achitare. Debitorii şi sprijinitorii lor spun că astfel se epuizează resursele necesare pentru lucruri esenţiale, cum ar fi alimentele şi îngrijirea sănătăţii.

Board-ul FMI vrea să discute problema la o reuniune programată în iunie, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Nu se ştie câţi membri ai Board-ului sprijină ideea reducerii suprataxelor.

„În această situaţie de furtună perfectă, este exagerat să te confrunţi cu astfel de suprataxe”. Acestea fac ca împrumuturile din alte surse, inclusiv China, să fi mai atractive şi riscă să scadă influenţa FMI, a apreciat Michael Galant de la think thank-ul Center for Economic and Policy Research.

Taxele se percep de ani, dar dobânzile mai ridicate pe plan global, în special de la Rezerva Federală a SUA şi Banca Centrală Europeană, fac ca rata totală la unele credite de la FMI să depăşească acum 8%, dublu faţă de nivelul de dinaintea pandemiei.

Reprezentanţii FMI nu au dorit să comenteze informaţia.

„Ţările care au cea mai mare nevoie de resurse pentru dezvoltare sunt de obicei cele mai penalizate. FMI ar trebui să instituie un cadru care să fie „propice pentru ţările sărace, care să aibă acces mai bun şi mai ridicat la resurse”, a explicat Mauricio Carvalho Lyrio, ambasadorul brazilian care gestionează agenda G-20 agenda anul acesta.