În 2024, Ziua mondială a libertăţii presei este dedicată importanţei jurnalismului şi libertăţii de exprimare în contextul actualei crize de mediu la nivel mondial, anunţă site-ul ONU. Conştientizarea tuturor aspectelor legate de criza globală de mediu şi a consecinţelor acesteia este esenţială pentru a construi societăţi democratice. Munca jurnalistică este indispensabilă în acest scop, punctează www.un.org.

Jurnaliştii se confruntă cu provocări semnificative în căutarea şi diseminarea informaţiilor despre probleme contemporane, cum ar fi dificultăţile din lanţurile de aprovizionare, migraţia climatică, industriile extractive, mineritul ilegal, poluarea, braconajul, traficul de animale, defrişările sau schimbările climatice. Asigurarea vizibilităţii acestor probleme este crucială pentru promovarea păcii şi a valorilor democratice la nivel mondial.

În contextul triplei crize planetare – schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea aerului – campaniile de dezinformare pun la îndoială cunoştinţele şi metodele de cercetare ştiinţifică. Atacurile la adresa validităţii ştiinţei reprezintă o ameninţare serioasă la adresa dezbaterii publice pluraliste şi informate. Iar informaţiile înşelătoare şi false despre schimbările climatice pot, în unele cazuri, să submineze eforturile internaţionale de a le aborda.

Dezinformarea cu privire la problemele de mediu poate duce la o lipsă de sprijin public şi politic pentru acţiuni climatice, politici eficiente şi protecţia comunităţilor vulnerabile afectate de schimbările climatice, precum şi a femeilor şi fetelor, deoarece schimbările climatice tind să exacerbeze inegalităţile existente, evidenţiază sursa citată.

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, este necesar ca jurnaliştii să raporteze cu acurateţe, în timp util şi cuprinzător despre problemele de mediu şi consecinţele acestora, precum şi despre posibilele soluţii. Iar acest lucru necesită o strategie cuprinzătoare care să includă, conform ONU: Prevenirea şi protejarea împotriva infracţiunilor comise împotriva jurnaliştilor; Asigurarea drepturilor pentru libertatea de exprimare, libertatea cercetării ştiinţifice şi accesul la sursele cheie de informaţii, pe lângă combaterea dezinformării prin jurnalism; Promovarea pluralităţii, diversităţii şi viabilităţii mass-media, în special media regională, locală, indigenă şi/sau comunitară; Asigurarea că guvernanţa platformelor digitale încurajează transparenţa companiilor de tehnologie, responsabilitatea acestora, diligenţa necesară, împuternicirea utilizatorilor şi moderarea şi gestionarea conţinutului pe baza standardelor internaţionale ale drepturilor omului, aşa cum se indică în Ghidul UNESCO pentru guvernarea platformelor digitale; Promovarea programelor de alfabetizare media şi informaţională pentru a oferi utilizatorilor abilităţi de angajare şi gândire critică în mediul digital.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale a UNESCO. De atunci, ziua de 3 mai, aniversarea Declaraţiei de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial ca Ziua mondială a libertăţii presei.

După 30 de ani, legătura istorică trasată între libertatea de a căuta, împărtăşi şi primi informaţii şi binele public rămâne la fel de relevantă precum era la momentul semnării acesteia. Ziua de 3 mai funcţionează ca un memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-şi respecta angajamentul faţă de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media despre problemele libertăţii presei şi eticii profesionale. Potrivit www.un.org, reprezintă o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertăţii presei; evaluarea stării libertăţii presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenţei lor; aducerea unui omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în îndeplinirea datoriei.

Creat în 1997, premiul anual pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano onorează o persoană, organizaţie sau instituţie care a adus o contribuţie remarcabilă la apărarea şi/sau promovarea libertăţii presei oriunde în lume şi mai ales atunci când acest lucru s-a înfăptuit în faţa pericolului. Premiul a fost înfiinţat la iniţiativa Comitetului Executiv al UNESCO şi este conferit oficial de UNESCO, cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii presei. Distincţia poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat în faţa birourilor ziarului său, ”El Espectador” din Bogota, Columbia, la 17 decembrie 1986, aminteşte www.unesco.org.

În 2023, jurnalistele iraniene aflate în închisoare Niloofar Hamedi, Elaheh Mohammadi şi Narges Mohammadi au fost desemnate laureatele Premiului Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano, la recomandarea unui juriu internaţional format din profesionişti media. Ceremonia de premiere a avut loc pe 2 mai la New York, în cadrul evenimentelor care au marcat cea de-a 30-a aniversare a Zilei mondiale a libertăţii presei.

AGERPRES