Economie· 2 min citire

Vești proaste de la BNR. Economia frânează pe fondul consumului redus și al investițiilor publice mai mici

Foto/Arhivă

Foto/Arhivă

Publicat21 aug. 2026, 16:26
SursăRealitatea.Net

Banca Națională a României își temperează estimările privind creșterea economică pentru trimestrele II și III din 2026. Conform minutei ședinței de politică monetară din 7 august, redresarea va fi mai modestă din cauza cererii agregate încă slabe.

Activitatea economică din România va avea o revenire mai modestă în trimestrele două și trei din 2026 comparativ cu estimările anterioare. Potrivit minutei ședinței de politică monetară a BNR din 7 august, ajustarea redresării vine pe fondul unei cereri agregate sub așteptări, care menține un deficit peste nivelurile prognozate inițial.

Economia frânează pe fondul consumului redus și al investițiilor publice mai mici

Revizuirea datelor statistice reconfirmă stagnarea economiei în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% la finalul anului trecut. Raportat la perioada similară din 2025, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2%. Principalele cauze ale acestei evoluții sunt scăderea stocurilor, temperarea consumului casnic și încetinirea investițiilor în sectorul public. Totodată, evoluția exporturilor și-a pierdut din avânt, făcând ca deficitul balanței comerciale să se reducă într-un ritm mult mai lent.

Inflația rămâne la cote ridicate, împinsă de servicii și energie

Rata anuală a inflației a scăzut ușor în iunie 2026, ajungând la 10,42% față de 10,85% în luna mai. Cu toate acestea, indicele rămâne peste așteptări din cauza scumpirii combustibililor, energiei și chiriilor. Mai mult, inflația de bază a urcat la 8,3% pe fondul scumpirii serviciilor și bunurilor nealimentare, evoluție influențată și de deprecierea leului în raport cu moneda euro, dar și de așteptările inflaționiste ridicate de pe piață.

Piața muncii caută un echilibru între lipsa de personal și majorarea salariului minim

Tendința de relaxare a pieței muncii s-a oprit temporar în al doilea trimestru, rata șomajului scăzând ușor spre 6,4%. Deși firmele arată intenții de reangajare pe termen scurt, deficitul de forță de muncă raportat a atins minimul ultimilor șase ani. Anchetatorii economici notează însă că majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 ar putea crea noi presiuni asupra costurilor salariale din mediul privat.

Tensiunile globale și măsurile fiscale accentuează incertitudinile

Membrii BNR subliniază că perspectivele economice depind de numeroși factori de risc externi și interni. Conflictele geopolitice, volatilitatea cotațiilor energetice și noile măsuri de politică comercială ale SUA pot afecta schimburile globale. Pe plan intern, măsurile de consolidare bugetară și reformele din sectorul public vor cântări greu asupra consumului, în timp ce companiile caută soluții de eficientizare prin digitalizare și prin atragerea de angajați extracomunitari.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Oradea și pe Google News

Mai multe știri din Economie