Peste 1000 de persoane au vizitat expoziția "Însemnele Regalității Românești"

Peste 1000 de persoane au vizitat de luni până miercuri, 22 mai, expoziția "Însemnele Regalității Românești", cu mantia, sceptrul și coroana de oțel a Regelui Ferdinand, expoziție care este dedicată vizitei istorice la Oradea, în 23 mai 1919, a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Expoziția  a fost deschisă publicului luni, 20 mai, în sala Mare a Primăriei Oradea și a fost admirată până acum de elevii de la mai multe școli gimnaziale și licee din Oradea și nu numai.

Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României și a Muzeului Național Peleș și va fi deschisă publicului până joi, 23 mai 2019, inclusiv, între orele 10:00 - 20:00. Dacă fluxul vizitatorilor va fi foarte mare, organizatorii au în vedere prelungirea orarului de vizitare.

Începând din 24 mai, după închiderea expoziției de la Primăria Oradea, mantia Regelui Ferdinand va fi transportată la Muzeul Național Peleș, iar coroana de oțel și sceptrul regal vor fi relocate la Muzeul Cetății și Orașului Oradea, unde vor rămâne expuse până pe 3 iunie.

Coroana de oțel este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul Istoric al Muzeului Național de Istorie al României din București.
Ea reprezintă coroana regală a României, iar Regele Carol I și-a manifestat dorința ca această coroană să fie confecționată la arsenalul Armatei. A fost turnată din oțel de fabricație germană, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata română în bătălia din 1877, de la Plevna.

O copie fidelă a coroanei se găsește și la Castelul Peleș. Coroana a fost purtată în ocazii solemne de către toți regii României, începând cu încoronarea din 1881 a Regelui Carol I. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia iar Mihai I a fost încoronat cu aceeași coroană.

Un alt simbol de mare valoare expus la Primăria Oradea este sceptrul de aur purtat de rege. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre prețioase, a fost cumpărată prin subscripție publică și marcată cu inscripția: "Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednica și buna conducere a țării în anii 1916-1919″. Regele Ferdinand a precizat că primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate.

Mantia regală, unul din însemnele regalității române, alături de coroana regală, buzduganul, pavilionul regal și cifra regală, reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale colecției Muzeului Național Peleș. Simbol al autorității supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Regele Ferdinand a fost primul rege al României care a preferat la încoronare mantia regală, în timp ce înaintașul lui, Regele Carol I, s-a încoronat în uniformă de general.

Concepția artistică aparține pictorului Curții regale, Costin Petrescu și a fost realizată în ateliere vieneze. Este o piesă unicat, executată la comanda regelui Ferdinand, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu.

Mantia regală a regelui Ferdinand I este confecționată dintr-o țesătură de mătase roșu regal, lungă până la glezne, ornamentată cu fir de aur (brocart), cu un guler mare de hermină, tivită pe margini tot cu hermină. Bordura din față și gulerul semioval, cu bordură brodată pe fond de catifea bej, completată spre interior și pe latura din față cu bordură brodată cu fir de aur pe fond bordo, se continuă cu șapte motive, însemne heraldice ale României unificate: stema Munteniei, a Moldovei, a Dobrogei, stema familiei de Hohenzollern, a Olteniei și Banatului, a Transilvaniei și, din nou, a Munteniei. Pe toată suprafața, sunt presărate motive circulare brodate cu crucea ordinului ,,Mihai Viteazul". Încheiată la gât cu două paftale circulare din argint aurit, și două grupuri de câte șase aplicații brodate cu fir, terminate la capetele interioare cu ciucure.