Fragment din Zidul Berlinului, expus la Academie. L. Orban: Și azi sunt tentative de construit ziduri, nu din beton, ci din manipulări

O bucată masivă, originală, din Zidul Berlinului a fost expusă joi în curtea Academiei Române, în cadrul unei ceremonii la care au participat prim-ministrul Ludovic Orban, membri ai Academiei Române, ambasadori și participanți la Revoluția română din decembrie 1989.

Ceremonia de dezvelire a fost organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Fragmentul, având o înălțime de trei metri și o greutate de trei tone, a fost adus la București de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române. După ceremonie, Aula Academiei Române a găzduit simpozionul intitulat "Căderea Zidului Berlinului și Revoluția română din decembrie 1989".

Prim-ministrul Ludovic Orban a arătat în discursul său că Europa se confruntă, în prezent, cu "tentative de a construi noi ziduri", nu din beton, "ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăților, a neîncrederii" sau a manipulării.

"Acel moment de la finalul anului 1989 a fost cel în care România și-a recuperat destinul de țară democratică, membră a UE. Destinul politic și istoric nu este însă niciodată un dat și nu este o cale care ni se așează în față și pe care nu avem decât să o străbatem triumfal. El este o datorie și o lecție pe care trebuie să le purtăm în viață. Divizările artificiale, erorile politice sunt încă o parte a lumii noastre, Europa însăși fiind astăzi pusă la încercare de tentativele de a construi noi ziduri. Poate nu din beton, ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăților, a neîncrederii, a manipulării și a intereselor nefaste. Petrecându-și decenii din istoria sa contemporană în partea întunecată din spatele Zidului, România este purtătoarea unei înțelegeri particulare a acestor pericole ale divizării. Avem obligația față de noi înșine și față de ceilalți europeni ca tocmai în astfel de momente în care tensiunile Brexit-ului, migrației, problemelor de securitate militară și economică, dar și clivajele inter-generaționale pun la încercare UE, să fim o voce de partea încrederii în această construcție politică, culturală, socială unică în istorie", a declarat prim-ministrul.

Ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Cord Meier-Klodt, a transmis felicitări echipei coordonate de prof. Dan Dungaciu, pentru "splendida muncă" depusă, menționând că este vorba despre un proiect care "nu a fost deloc ușor" de pus în aplicare.

"Nu sunt multe asemenea bucăți din Zid care să fi rămas. A fost nevoie de ceva muncă de detectiv la început, ca să găsim una și să o aducem aici, cu ajutorul unor prieteni, la București. Astăzi, cu ocazia a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bucureștiul are în sfârșit propria sa bucată originală din acest zid. Acest fragment și-a găsit amplasamentul ideal în curtea Academiei Române, simbolizând recunoașterea rolului istoric jucat de bărbați și femei curajoși, atât în Capitală, cât și în România, în lupta pentru libertate, în 1989", a spus el.

Dan Dungaciu a relevat legătura dintre căderea Zidului Berlinului și Revoluția română.

"Cred că acest eveniment este important, faptul că zidul se află aici este important, pentru a ne aduce aminte că ceea ce a început la Leipzig, în faimoasele "Manifestații de luni" și rugăciunile pentru pace, care au generat după o lună de zile căderea Zidului Berlinului, la Berlin, a continuat, s-a împlinit - zicem noi - la Timișoara, la București.

Între Leipzig și Berlin, Timișoara - București este o unitate indestructibilă. Este un lanț care ne leagă și românii trebuie să fie conștienți că suntem parte a acestei narațiuni anticomuniste și pro-europene, care a început în Germania și s-a împlinit la București. Zidul nostru a fost mai greu de dărâmat, a fost nevoie de sânge ca să îl înlăturăm, dar asta nu înseamnă că ceea ce s-a întâmplat aici nu a fost influențat de evenimentele din Germania", a declarat directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I. C. Brătianu".

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a depus o jerbă de flori la fragmentul expus în curtea forului de cultură, în memoria celor care și-au pierdut viața în lupta împotriva comunismului.

"Evenimentele din toamna și iarna anului 1989 au trezit speranțele, au zdrobit cele mai multe dintre barierele artificiale și au redat demnitatea acestor popoare izolate din răsărit. Și pentru români, căderea Zidului Berlinului a fost semnalul decisiv al degringoladei comunismului și a devenit un puternic impuls pentru ridicarea la luptă. Comunismul a fost o ideologie care se voia generală, dar care a îmbrăcat în România anumite aspecte particulare, cunoscute de toți, de la cultul personalității până la pierderea a zeci de mii de vieți omenești", a spus el.

"Pentru Academia Română este o mare onoare să aibă aici, în curtea sa, începând de azi, un simbol al istoriei europene, o parte a Zidului Berlinului, un simbol dureros, dar în același timp un simbol luminos, prin faptul că a fost dărâmat. Iată, putem și noi să avem un asemenea semn al unui fost hotar, între totalitarism și democrație. Căderea Zidului Berlinului a deschis o serie întreagă de evenimente. Și printre ele, cel mai drag nouă, esențial pentru noi, Revoluția Română. De aceea aveți aici, alăturate, un fragment din Zidul Berlinului și steagul faimos, fără stemă, al românilor liberi", a declarat vicepreședintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu.Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a subliniat că străpungerea Zidului a reprezentat "un miracol" al istoriei.

"Când la 9 noiembrie 1989 Zidul avea să fie străpuns, către sfârșitul unei zile în a cărei dimineață părea încă veșnic, s-a consumat un miracol al istoriei. În ciuda încercărilor constante de desvrăjire din ultimii 30 de ani, acest miracol rămâne intact și trebuie perceput ca atare. Zidul a fost înlăturat pe fundalul marilor răsturnări din Europa Centrală și Răsăriteană, datorate voinței popoarelor captive", a precizat el.

La eveniment au mai participat fostul prim-ministru Petre Roman și poeta Ana Blandiana.

sursa: Agerpres

redactare G.M.