Coronavirus. Ce înseamnă starea de alertă și ce vei fi obligat să faci după 15 mai

Ce trebuie să știi despre starea de alertă și despre măsurile pe care le vor impune autoritățile în timpul epidemiei de coronavirus de săptămâna viitoare. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va mai prelungi starea de urgență dar se va decreta starea de alertă din 15 mai. Ce drepturi pot fi restrânse în continuare și în timpul stării de alertă?

Starea de alertă este declarată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și este determinată de  evenimente care amenință viața sau sănătatea. În timpul stării de alertă nu este exclusă restrângerea unor drepturi, în funcție de situația de urgență care o generează. Spre deosebire de starea de urgență, cea de alertă are o durată variabilă. Îmbolnăvirile în masă sunt printre factorii care determină declararea acesteia, potrivit legii (Ordonanța de Urgență nr. 21/2004).

Printre  măsurile obligatorii din timpul stării de alertă anunțate de președintele Iohannis sunt purtarea măștilor de protecție, întâlnirile cu alte persoane numai în grupuri de maximum trei, deplasările în localități fără declarație pe propria răspundere.

Ce este starea de alertă

Starea de alertă este o măsură de prevenție instituită la nivel local sau național care se referă la aplicarea imediată a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire urgente, de avertizare a populației, de limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.

Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Situația de urgență este acel eveniment excepțional, non-militar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante.

Ce poate provoca o situație de urgență

Factorii de risc potențial generatori de situații de urgență, enumerați de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundațiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbușirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbușirile unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).

Cine decide declararea stării de alertă la nivel național, local și județean

La nivel național, starea de alertă este instituită de Comitetul Național (organism interministerial ce funcționează sub conducerea ministrului de Interne și sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Național este cel care declară și încetarea stării de alertă. Comitetul Național poate declara starea de alertă și la nivelul mai multor județe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).

În localități, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un județ, decizia aparține prefectului și trebuie aprobată de ministrul Administrației și Internelor.

La nivel județean, starea de alertă poate fi de instituită de comitetele județene pentru situații de urgență, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de comitetele locale, prin dispoziție a primarului, cu avizul prefectului. La nivelul județelor, comitetele pentru situații de urgență sunt conduse de prefecți și sunt formate din președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean. Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).

Declararea stării de alertă din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență, de evacuare a persoanelor a căror prezentă nu se justifică în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel județean sau al municipiului București, în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective.

Ce măsuri pot fi luate în timpul stării de alertă

Zonele afectate de pandemie, la fel ca cele afectate alteori de inundații, incendii sau zăpezi pot fi evacuate și se pot acorda ajutoare de urgență.

Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră. Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență se întreprind, în condițiile legii, după caz, acțiuni și măsuri pentru:

– avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol

– declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințării sau producerii situației de urgență

– intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative

– acordarea de ajutoare de urgență

– instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată;

– solicitarea sau acordarea de asistență internațională

– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice

Ce drepturi ale cetățenilor pot fi restrânse pe timpul stării de alertă

Pe timpul stării de alertă se pot dispune măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale. Printre acestea, se pot restrânge dreptul la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii.

În același timp, măsurile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).

Starea de urgență a fost instituită pe teritoriul țării noastre pe 16 martie 2020 prin decret prezidențial. A fost prelungită ulterior, de președintele Klaus Iohannis până pe 14 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, la 4 mai, că după 15 mai se va trece de la starea de urgență la cea de alertă.

„Starea de urgență nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgență. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgență. Începând din 15 mai, pentru a ține epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislația specifică”, a spus președintele într-o declarație la Palatul Cotroceni.