Solstițiul de vară s-a produs, sâmbătă dimineață, la 5 și 42 de minute.
Evenimentul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, moment în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare.
În consecință, ziua are cea mai mare durată diurnă.
Potrivit Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu", anual în jurul aceste date longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.
Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.
Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă.
În emisfera sudică, fenomenul se derulează în sens invers, debutând iarna astronomică.
