Anchetă jurnalistică: Bihoreanul prezintă manipulările televiziunilor anti-DNA

De mai bine de doi ani de zile, televiziunile anti-DNA duc o campanie de manipulare prin care încearcă să prezinte în spațiul public ideea că mii de români sunt abuzați de către DNA. Iar un rol principal în această campanie de discreditare îl joacă Nela Secară, o orădeancă chipurile arestată, îmbolnăvită și ruinată pentru că ar fi refuzat să colaboreze cu procurorii.

Ancheta realizată de Bihoreanul, prezintă adevărata față a "doamnei Nela" care, este judecată de fapt, pentru că a fentat plata TVA, iar în tinerețe a făcut închisoare pentru furt de la un TIR-ist italian pe care l-a "atacat" cu o gașcă de prostituate pe Șoseaua Borșului.

În data 17 ianuarie Antena 3 a difuzat în emisiunea Sinteza Zilei un "interviu sfâșietor" cu Nela Secară, în care Mihai Gâdea a prezentat-o ca fiind o "femeie de afaceri" onestă, "victimă a DNA Oradea", adică "unitatea de elită" unde, conform unei înregistrări tocmai lansate pe piață de avocatul orădean Răzvan Doseanu, 5 din cei 7 procurori vorbiseră, în urmă cu fix un an, despre "judecători buni" și "judecători răi", imaginându-și cum puteau fi "liniștiți" cei din urmă pentru că achitau inculpați. Informația a fost preluată rapid iar site-uri precum luju.ro ori dcnews.ro au scris mai multe materiale pe baza informațiilor prezentate în emisiune.

Cazul doamnei Nela venea într-un moment propice pentru a demonstra că nu doar judecătorii care nu făceau pe placul "Binomului DNA-SRI" deveneau "ținte", ci și oameni de rând, prinși în lupta dintre "monștrii" Justiției și cavalerii care voiau s-o apere: "După 6 ani de calvar, de arestări, rearestări, după controale judiciare, bolnavă, târâtă, împinsă, să vină să-ți spună că ești nevinovată, că ai fost bătaie de joc... N-am furat niciodată nimic, am muncit pe brânci toată viața. Nu doresc nimănui abuzurile făcute asupra mea. M-au îmbolnăvit, mi-au omorât mama, mi-au luat tot!", a declarat ea, reclamând că anchetatorii i-au mai făcut dosare: "Mai am două dosare, că știți, trag cu mai multe gloanțe ca unul să te omoare. Mi-au făcut dosare pe bandă rulantă, că poate unul o să mă rănească".

Însă informațiile prezentate în emisiune sunt departe de a fi complete. Ancheta Bihoreanul arată că Secară este o evazionistă de duzină, care nici măcar nu a fost anchetată de DNA, ci de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după sesizări ale Serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliția Bihor. De-a lungul anilor, dosarele ei au fost instrumentate nu de un singur procuror, Cristian Ardelean, ci și de alți doi, Vasile Popa și Adrian Brișcan, la fel cum și măsurile de arestare și de control judiciar au fost dispuse de mai mulți judecători, nu de unul singur, controlat de DNA, cum insinua Secară.

Aceasta a intrat prima oară în atenția polițiștilor în septembrie 2012, când la sesizarea lor Parchetul Bihor a deschis dosarul 694/P/2012, instrumentat inițial de procurorul Popa, apoi de Brișcan. În baza informațiilor de la polițiști, inclusiv interceptări, filaje și filmări, anchetatorii au concluzionat că în 2011 Secară a conceput și pus în aplicare un circuit evazionist pentru a sustrage de la plata impozitelor și TVA trei firme pe care le controla: Deirofashion SRL, ArtPel SRL și Forklift SRL.

La ArtPel, Secară era unic asociat și administrator, la Deirofashion a pus-o patroană în acte pe propria mamă, Maria Bârsan, o bătrână din Șuncuiuș, și administrator pe îngrijitoarea acesteia, Florica Bocioc, în timp ce la Forklift a trecut-o unic asociat tot pe propria mamă, iar administratoare pe Floare Matei, care de fapt îi era secretară la ArtPel.

Firmele Nelei Secară înregistrau în contabilitate facturi pentru bunuri și servicii achiziționate fictiv (de pildă piele și lucrări de construcții) de la Știumbac SRL (deținută de Anna Maria Popovici, o prietenă a Nelei Secară, la care Bora era angajată), și Danialex SRL (deținută de Daniela Cercea).

Pentru a da o aparență legală circuitului comercial ilicit, Secară achita facturile prin transferuri bancare, dar ulterior Popovici scotea banii în numerar de la bancomate, dar în final îi preda tot Nelei Secară. Acțiunile erau probate inclusiv cu filmări din filaje, care le arătau pe femei cum scot împreună banii "spălați" prin bancă. Prejudiciul produs bugetului statului într-un singur an, a stabilit expertiza Direcției Finanțelor Publice, a ajuns la 689.035 lei.

Întrucât evaziunea era în floare, iar Bora și Popovici aveau la activ mai multe dosare penale și chiar condamnări, tot pentru evaziune și înșelăciuni, procurorii le-au reținut pentru 24 de ore pe toate cele patru femei implicate. Apoi, pentru că Popovici a colaborat cu ei, au cerut arestarea preventivă doar a Nelei Secară și Anei Bora, pe 30 de zile, în timp ce pentru Popovici și Cercea au cerut ca judecătorii să le fixeze obligația de a nu părăsi localitatea.

Deși Secară a acuzat că arestările sale au fost rezultatul abuzurilor procurorului Ardelean, documentele din dosare arată contrariul. La 21 noiembrie 2012, Tribunalul Bihor a respins într-adevăr o primă propunere de arestare a femeii, pentru o "nulitate absolută", cauzată de faptul că procurorul a omis s-o audieze. Ulterior, însă, tot Tribunalul a decis arestarea, după ce viciul de procedură fusese înlăturat.

Prima propunere de arestare și omisiunea de a o audia nici măcar nu fusese a procurorului Cristian Ardelean, ci a altui anchetator, și anume Adrian Brișcan. După greșeala acestuia, șeful Parchetului, Vasile Popa, i-a încredințat dosarul lui Ardelean, care a audiat-o pe Secară, înlăturând astfel motivul de nulitate a sesizării instanței, astfel încât Tribunalul a decis legal arestarea, după cum tot legal a validat-o Curtea de Apel.

Respingând apărarea formulată de avocatul Nelei Secară, Răzvan Doseanu, care a depus acte medicale ce atestau că era bolnavă și a invocat că cei 45 angajați ai ei ar rămâne pe drumuri, Curtea a motivat că "starea de sănătate a inculpatei nu poate afecta temeinicia propunerii de arestare", iar faptele de care era acuzată, "neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitoarelor impresia că pot persista în sfidarea legii".

Scăpată din arest după plata cauțiunii, Nela Secară și soțul său au fost arestați a doua oară în martie 2013, pornind de la denunțul "finei" Ana Bora, o notorie escroacă locală, dar fără ca anchetatorii să se bazeze doar pe acesta, ci coroborându-l cu declarația Gabrielei Bacter, care le-a relatat cum au înscenat cei doi jefuirea propriei firme. Potrivit femeii, pe vremea când erau amândoi angajați la ArtPel, șoferul Marcel Tudoran i-a destăinuit că soții Secară au regizat jaful pentru a încasa asigurarea.

După cele două arestări din 2012 și 2013, Nela Secară a mai fost anchetată - fără a fi și arestată, ci doar pusă sub control judiciar - și într-un al treilea dosar, tot pentru evaziune și instrumentat tot de un procuror al Parchetului Bihor, dar nu Cristian Ardelean, ci Adrian Brișcan. De altfel, în 2016 acesta a și trimis-o în judecată, pentru prejudicierea bugetului cu alți 200.000 lei, împreună cu una din vechile prietene și colege din dosarul precedent, Anna Maria Popovici, care între timp își făcuse o nouă firmă, Maricor SRL, dar acționau după vechea rețetă, cu facturi pentru operațiuni fictive.

Pe parcursul interviului, femeia a reiterat că acesta "voia să ajungă la judecători" cu care ea era prietenă, arestând-o ca s-o forțeze să-i denunțe. "Am fost într-un cerc la care ei voiau să ajungă. Eram prietenă cu judecătoarele Laura Soane, cu care am fost și în concedii, cu Adina Cioflan (n.r. - de la Curtea de Apel Oradea), cu soții Chiriac (n.r. - Adriana și Sorin Chiriac, fostă judecătoare la Tribunalul Bihor, și respectiv magistrat la Judecătoria Oradea)", a povestit Secară.

Însă, nu doar în România au avut soții Nela și Coriolan Secară probleme penale, ci și în Olanda, unde în iunie 2012 Inspecția de Afaceri Sociale a verificat situația unor angajați români trimiși de Forklift SRL, în baza unui contract de subantrepriză cu o firmă din Germania, să execute tencuieli la o centrală electrică din orașul Eesmond, fiind însă plătiți sub salariul minim și cazați în condiții insalubre.

În baza mărturiilor a 12 muncitori, care au declarat că li s-au promis salarii de 1.300 - 1.700 euro, dar primeau 5 euro pe zi și erau ținuți în barăci, în august 2012 Parchetul Groningen a deschis dosarul penal 6640/2012/624, pentru "sclavie modernă", predat ulterior Parchetului din Zwolle, iar în aprilie 2013 doi ofițeri ai Poliției olandeze s-au deplasat la Oradea, pentru a asista la interogatoriul luat Nelei Secară.

Ancheta realizată de Bihoreanul a scos la iveală și faptul că, prin sentința penală 3254/15.05.1987, Judecătoria Oradea, iar apoi și Tribunalul Bihor, prin decizia penală 581/08.07.1987, au trimis-o la închisoare pe Nela Secară pentru 1 an și 10 luni, pentru complicitate la furt calificat și deținere ilegală de valută, în urma unei escapade tipice, de fapt, prostituatelor vremii. Interesant este faptul că, la fel ca în ultimii ani, și în 1987, în fața instanței Nela Bârsan cerea o pedeapsă mai ușoară invocând că era bolnavă.

Marea manipulare apare când descoperim că interviul fusese filmat cu un an în urmă și a fost difuzat doar după ce unul din avocații săi, Răzvan Doseanu, tocmai publicase vestita înregistrare cu cei 5 procurori DNA Oradea, între care și Ardelean, vorbind despre judecători.

În discuția cu Bihoreanul, Nela Secară a dezvăluit că interviul difuzat de Antena 3 pe 17 ianuarie 2019 a fost înregistrat, de fapt, în vara anului trecut și "dat pe post" ulterior în urma unei înțelegeri cu postul TV. "După achitare, am cunoscut un reporter din Arad, care m-a întrebat dacă sunt de acord să dau declarații despre ce am pățit și am fost de acord, cu condiția să fie difuzat după ce vine motivarea Curții de Apel", a explicat Secară. Deși motivarea a aflat-o în octombrie 2018, interviul nu a fost difuzat atunci, ci în ianuarie anul acesta, la 4 zile după apariția înregistrării.

Nu e de mirare că s-a recurs la o astfel de manipulare, în ceea ce-l privește pe procurorul Cristian Ardelean, rezultatul acesteia fiind suspendarea lui din structura DNA Oradea. Dar nu putem să nu observăm legătura dintre această manipulare și faptul că procurorul Cristian Ardelean avea în lucru un dosar cu SC Tel Drum SA. Întrebarea este: cine a plătit și cum pentru crearea acestui scenariu care a favorizat o singură persoană?